Interviu ÎN CONTEXT// Septimius Pârvu: O lună de campanie pentru referendum, prea puțin
Integrarea europeană oferă multe avantaje, este un proces lung care implică și anumite sacrificii, iar eforturile depuse în acest proces de către Republica Moldova sunt vizibile și din România, și de la Bruxelles și din alte țări din Uniunea Europeană. Expertul român în procese electorale, Septimius Pârvu, a mai declarat pentru emisiunea „ÎN CONTEXT” că a fi membru al Uniunii Europene înseamnă garanții și instrumente pentru consolidarea statului de drept și instituții funcționale, iar efectele pe termen lung sunt cele legate de democrație.
Radu Osipov: În urmă cu 21 de ani, România a trecut printr-un referendum constituțional. Aproape 90% au votat pentru NATO și UE. Prezența la urne a fost de 55 la sută. Pragul de validare în Republica Moldova este 1/3 din alegători. Argumentele comasării cu prezidențialele se referă la rata de participare. Am discutat cu Septimius Pârvu de la București, expert în sisteme electorale, iar colega mea, Leanca Lașco-Rață, a urmărit acest subiect.
Leanca Lașco-Rață: Referendumul constituțional proeuropean poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Logica acestei comasări poate fi dictată de reducerea cheltuielilor și prezența sporită la urne. Aceasta este interpretarea Curții Constituționale, care dă de înțeles că procedura organizării referendumului poate continua. Se opun socialiștii și comuniștii și alte partide proruse, care oricum nu susțin aderarea la Uniunea Europeană. De altfel, serviciile speciale de la Chișinău au deconspirat planul Moscovei de a sabota procesul de integrare și referendumul. Principalul lor argument este că nu pot fi organizate prezidențialele și referendumul într-o zi, pentru că s-ar pierde din importanța acestui scrutin și pentru că ar fi complicat pentru oameni să înțeleagă ce votează. Dar Curtea Constituțională le-a răspuns săptămâna trecută că e posibil și că există precedentul din 2019, când au fost organizate parlamentare și referendum în aceeași zi. Revizuirea legii supreme trebuie să treacă prin filtrul Curții Constituționale. Nu e clar, deocamdată, care va fi întrebarea. Cert e că o treime dintre alegători trebuie să iasă la urne pentru validarea referendumului. Este un pas necesar, susține președinta Maia Sandu, care a lansat deja și campania pro referendum, după consultări publice cu societatea civilă. Cel mai probabil în octombrie vom avea referendum și prezidențiale.
Referendumul poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile, o doză de euroscepticism există totuși în autonomia găgăuză.
Radu Osipov: Vă mulțumesc pentru că ați acceptat să discutăm. Acum, că este clar că permite Constituția această comasare: referendum și alegeri prezidențiale, putem vorbi despre niște riscuri politice sau oportunități politice. Dacă ar fi să facem o paralelă cu România, când a fost propusă revizuirea Constituției, atunci, în 2003, în România exista unanimitate în Parlament și consens larg în societate. La noi putem vorbi probabil de consens în societate, dar în Parlament nu există acel liant politic care să permită unanimitate pe asemenea teme importante.
Septimius Pârvu: În momentul în care s-a modificat Constituția în România, cred că a existat o înțelegere mai bună a tuturor părților, dacă vreți. În momentul în care s-a modificat a existat un număr mult mai mare de articole, practic, s-a schimbat toată Constituția. Deci a fost un moment în care s-a revizuit practic tot corpul Constituției și nu a fost vorba doar de câteva aspecte. Cred că procesul nu a fost nici în România așa de ușor. Au mai existat discuții, de fapt, modificarea constituțională apare din când în când, chiar și în contextul alegerilor de anul acesta au fost câțiva politicieni care au subliniat ideea modificării Constituției din nou, ceea ce probabil ar fi destul de complicat. Sigur, acum în Republica Moldova este un subiect foarte important. Este un subiect foarte important cred că și în contextul geopolitic în care se întâmplă, în care au loc și alegerile, în care are loc și această discuție despre modificarea Constituției. Și probabil există o mai mare încrâncenare, dacă vreți, decât a existat în România sau decât am văzut cel puțin în ultimii ani. În ceea ce privește contextul politic, cred că sigur această temă poate fi folosită și ca temă de campanie. Însă cred că este o temă care nu poate să aducă decât bine Republicii Moldova, pentru că vedem contextul în care s-a discutat despre orientarea spre Uniunea Europeană. Nu este o discuție nouă și cu siguranță avantajele sunt mult mai multe decât acele dezavantaje care sunt punctate de anumite persoane sau de anumite partide care se opun acestei teme. Dar cred că ce este foarte important, în momentul în care se organizează în paralel cu alegerile este, unu la mână, să existe niște campanii clare în ceea ce privește referendumul, cred că probabil chiar o campanie ceva mai lungă decât poate cea pentru prezidențiale.
Desigur, este problematic din punct de vedere legal. Perioada de campanie este de 30 de zile și atunci în 30 de zile trebuie să te asiguri că se organizează o campanie din care toți cei care se vor prezenta la referendum înțeleg foarte bine de fapt ce implică aceste modificări.
Și cred că aceeași problemă o avem și în România. Pentru că perioada de campanie este aceeași. Așadar, aceasta poate fi o provocare în acest context, însă cred că este foarte importantă transparența, transparența finanțării. Să poată fi urmărite toate cheltuielile, să se înțeleagă foarte clar care sunt cele două tipuri de campanii. Referendumul pe această temă poate să aducă un pic de claritate despre poziția Moldovei în cele din urmă. Sigur, poate fi și un mare dezavantaj dacă poate nu va exista cvorum.
Radu Osipov: Apropo de cvorum. Pragul de validare este 1/3. Unul dintre argumentele pro: prezența la urne, alții, din contra, spun că nu am avea nevoie de acest referendum sau că trebuie o majoritate clară de peste 60 sau 70%. Sunt foarte multe idei și teze care îndepărtează populația de esența acestui exercițiu. Alții, adică acei politicieni antieuropeni sau proruși, care cel mai probabil vor boicota referendumul. Vom vedea. Pe de altă parte, trebuie de făcut ordine în registrele de stat ale alegătorilor. Există și atenționarea serviciilor speciale că Rusia va încerca imixtiunea și sabotarea referendumului.
Septimius Pârvu: Sigur, este un risc. După cum ziceam, fie nu se trece de acel prag sau poate chiar va exista un vot negativ puternic. Deși sondajele, după cum am văzut, arată undeva peste 50 la sută, poate chiar mai mult o intenție de a vota pozitiv la acest referendum. Dar, sigur, lucrurile se pot schimba foarte mult. Când vine vorba de alegeri, câteva luni sunt foarte importante și ceea ce se întâmplă până în toamnă poate influența într-un fel sau în altul acest referendum. Într-adevăr, poate exista acest rezultat negativ, efectele negative. Dar, după cum ziceam, cred că este o temă foarte importantă și care trebuie discutată. Eforturile doamnei președinte sunt vizibile, sunt vizibile și de aici, din România, cred că sunt vizibile și de la Bruxelles și din alte țări din Uniunea Europeană. Deci, ele nu cred că pot fi contestate. Și în ultimele luni, poate chiar mai mult, eforturile au fost vizibile. Dar, când vine vorba de punerea în practică și având în vedere că există o diversitate politică destul de mare, sperăm să fie și alegeri parlamentare la un moment dat, poate fi un impediment în continuarea acestui plan. Desigur, contează foarte mult cred că și votul popular, pentru că la urmă despre asta e un referendum. Ce se întâmplă la nivel politic, după aceea, ce se întâmplă la nivel legislativ. Dar cred că de fapt vocea alegătorilor este foarte importantă, vocea cetățenilor care vor participa la referendum. Și, ca și în cazul României, cred că de fapt este foarte important care este această participare, pentru că cu cât mai mulți alegători care participă și care se exprimă asupra unui subiect cred că un referendum este mai valid. Probabil, este de așteptat să existe anumite provocări, anumite tentative de imixtiune și cred că ele trebuie prevăzute din timp. După cum ziceați dumneavoastră, există deja aceste atenționări și tocmai de aceea și cred că și perioada despre care vorbeam mai devreme de 30 de zile, în care practic se întâmplă campania respectivă, este foarte scurtă.
Radu Osipov: Președintele Iohannis spunea recent în Parlamentul European că România este cel mai bun exemplu al puterii transformatoare, a proiectului european. A profitat net din acele fonduri europene. Desigur, pe termen scurt au fost acele beneficii pe care le-au simțit și moldovenii. De exemplu, piața muncii deschisă pentru cei cu dublă cetățenie, liberalizarea comerțului, liberalizarea călătoriilor. Dar există și alte avantaje care se fac simțite în timp?
Septimius Pârvu: De fapt, scopul Uniunii Europene este o comunitate de state care s-au pus laolaltă pentru a se ajuta unele pe altele pentru a fi mai bine. Și dacă ne uităm strict la exemplul României, probabil, am avut cea mai bună perioadă din istoria noastră. Deci, integrarea europeană oferă mult mai multe avantaje. Sigur, este un proces lung, este un proces care implică poate și anumite sacrificii câteodată, dar beneficiile de a fi parte din Uniunea Europeană cred că sunt greu de negat. Sigur, dacă vorbim de argumente. Efectele pe care le vedem pe termen lung sunt cele legate de democrație și de modul în care s-a schimbat țara din momentul în care am intrat în Uniunea Europeană. Și sigur nu este vorba numai despre România, dar este vorba de faptul că a fi membru în Uniunea Europeană înseamnă a avea anumite garanții, înseamnă a avea anumite instrumente de a consolida statul de drept, de a avea instituții mai funcționale. Sigur, nu înseamnă că totul va fi perfect peste noapte. Cred că în efortul și evoluția României sunt momente mai bune și momente mai proaste, lucrurile se mai schimbă. Însă avem partea economică, avem partea de care vorbeam - socială, educație, beneficiile comerciale, dar cred că o consolidare a modului în care arată democrația a fost unul dintre cele mai importante beneficii ale integrării în Uniunea Europeană și cred că acesta este unul dintre principalele argumente pe care le-ar putea vedea un cetățean. Cred că, dacă aș fi un cetățean al Republicii Moldova, poate că ăsta ar fi unul dintre lucrurile la care aș începe să mă uit.
Radu Osipov: Ce a ajutat mai mult România, faptul că a aderat la Uniunea Europeană, faptul că a aderat la NATO sau ambele lucruri?
Septimius Pârvu: Cred că fiecare dintre ele au anumite avantaje. Pe de altă parte, sunt două organizații care au scopuri cumva diferite. Sigur și Uniunea Europeană are această componente de apărare de securitate, însă NATO prin excelență, asta își propune, pentru asta a fost înființată: pentru a asigura securitatea membrilor și de a asigura mecanisme reciproce de suport. Deci aș zice că fiecare din aceste organizații sau aderarea la fiecare din aceste organizații a adus României beneficii particulare.
