INTERVIURILE ALEXE // Eurodeputatul Vlad Gheorghe: R.Moldova este la pachet cu Ucraina și asta aduce avantaje reciproce de integrare
Republica Moldova este văzută deocamdată la pachet cu Ucraina, însă nu este neapărat un lucru care dezavantajează, dar este o relație care aduce avantaje reciproce, susține eurodeputatul român Vlad Gheorghe. Președinta Comisiei politică externă și integrare europeană din Legislativ, Ina Coșeru, susține că, fără sprijinul României, aderarea la Uniunea Europeană ar putea fi mai dificilă. Declarațiile oficialilor au fost făcute în cadrul „INTERVIURILOR ALEXE” - o serie de interviuri realizate, la Bruxelles, de către jurnalistul Dan Alexe pentru postul public de televiziune Moldova 1.
Dan Alexe, jurnalist: Bine ați venit la emisiunea noastră de interviuri în Parlamentul European cu europarlamentari și cu personalități politice în perspectiva alegerilor din luna iunie, mai precis între 6 și 9 iunie. Sunt Dan Alexe, în seara asta, sunt cu noi doamna Ina Coșeru, care este șefa Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Republicii Moldova. Vlad Gheorghe, europarlamentar român din Grupul Renew Europe. Pentru telespectatori este, să spunem, Partidul Liberal Centrist, de centru-dreapta, al treilea partid ca importanță din Parlamentul European, după conservatori și socialiști. Vom discuta despre perspectivele Republicii Moldova și procesul de aderare. Republica Moldova așteaptă să i se dea, cum se spune în limbaj curent, „focul verde”, să i se dea semnalul că poate să înceapă negocierile de aderare, dar aceste negocieri pot dura foarte mult timp, ani de zile. Cel mai scurt termen, din câte știu, a fost Croația, care a negociat doar șase ani. Însă unele țări pot negocia zece ani sau chiar douăzeci de ani, pentru că nu există termen. Și nu există ritm și nici, să spunem așa, o procedură fixă. Doamna Ina Coșeru, din partea Moldovei, cum vedeți procesul de aderare dincolo de așteptarea „focului verde” să se înceapă negocierile? Care sunt perspectivele, care este, să zicem așa, viziunea cea mai optimistă a Republicii Moldova?
Ina Coșeru, deputat PAS: În primul rând, vreau să mă folosesc de ocazie și să mulțumesc partenerilor europeni și, în special, României pentru că ne-au susținut pe noi în procesul de integrare europeană și în 2022 am obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. Și anul trecut, în 2023, în decembrie, a fost luată decizia istorică pentru noi, pentru Republica Moldova și pentru Ucraina, de a începe negocierile.
Bine, lucrul acesta depinde și de raportul care trebuie să fie prezentat de Comisia Europeană pe ultimele condiționalități care au fost formulate în 2022 și unele țin de reforma în sectorul justiției, dar sperăm decizia să fie una pozitivă și să începem negocierile. Nu doar justiția, lupta împotriva corupției mari, de exemplu, și de oligarhizare. Deci, astea trei au rămas să fie reflectate ca rezultate în raportul care va fi publicat de Comisia Europeană. Și după care să putem să începem negocierile. Așa cum am zis, sper să fie un raport pozitiv pentru că și presiunile în Republica Moldova sunt foarte mari.
Existăm în condițiile unui război hibrid, cu informații false generate de Kremlin, care afectează situația din Republica Moldova. Și scopul acestui război hibrid este să compromită parcursul european și să destabilizeze politic țara.
Anul acesta organizăm alegeri prezidențiale. Doamna Maia Sandu și-a anunțat candidatura să participe în alegeri, scopul nostru, al partidului de guvernare, Partidul Acțiune și Solidaritate, care a venit cu acel mandat în 2021 în Parlamentul Republicii Moldova, este să continuăm parcursul european pentru că ăsta a fost obiectivul major cu care am venit la guvernare. Și anul acesta sperăm să continuăm parcursul european și, în 2025, să facem tot posibilul ca forțele proeuropene politice să acceadă în Parlamentul Republicii Moldova.
Dan Alexe, jurnalist: Dar, aparent, toate aceste să zicem eforturi și negocieri nu depind doar de Republica Moldova. Domnul Vlad Gheorghe, din perspectiva europeană, înțelegem că Republica Moldova și parcursul ei european vin la pachet cu cel al Ucrainei? Deci, nimeni nu a spus încă, că se va negocia doar separat cu Republica Moldova. Vedem și exemplul țărilor din Balcani, Balcanii de Vest, unde țările vin la pachet, într-un fel. Deci, în ce măsură Republica Moldova e dependentă de evoluțiile din Ucraina?
Vlad Gheorghe, europarlamentar: În primul rând, mulțumesc pentru invitație. A fost o decizie luată în același timp, în același context, ca să spun așa, și mai avem și alte experiențe. Chiar noi, românii, avem experiența cu Bulgaria. Noi am fost cumva într-un pachet cu Bulgaria și suntem în continuare.
Vorbim de Schengen și de aderare. Când s-a pus problema aderării, dar și acum suntem în continuare în pachet cu bulgarii pe problema Schengen.
Mecanismul de supraveghere a justiției a fost câțiva ani. Le-am avut împreună, toate aceleași probleme. De aceea zâmbeam când descriați, parcă vedeam trecutul României. Aceleași probleme le-am avut și noi în zona de justiție, de luptă împotriva corupției mari. Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, s-a înființat Direcția Națională Anticorupție, pe vremea respectivă cred că se numea PNA, Parchetul Național Anticorupție, dar era aceeași instituție.
A fost una dintre condițiile pentru aderarea la Uniunea Europeană: înființarea Agenției Naționale pentru Integritate. La fel a fost una dintre condițiile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Aproape tot sistemul nostru juridic s-a schimbat ca o obligație pentru a intra în Uniune și astea au fost niște lucruri extrem de bune.
Avem și astăzi niște instituții pe care foarte multe țări din Vest nu le au și acum începem să le înființăm chiar aici, la nivel central, la nivel european, cum ar fi un fel de Agenție europeană de Integritate. Deci, în țările care au intrat scriau: există Parchetul European? Acum există și Parchetul European care are niște atribuții similare cu Parchetul Anticorupție din România, nu în toate domeniile, dar pe zona de corupție, cu fonduri europene sunt absolut similare.
Și doamna Laura Codruța Kövesi este procuror-șef european (n.r. în Parchetul European), fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție din România. Deci vedeți cum se leagă toate lucrurile? Toate aceste progrese noi le-am făcut pentru că am vrut să intrăm în Uniunea Europeană odată cu altele.
Și mă bucur foarte tare că Moldova va avea șansa să le facă la rândul său și vin la pachet aceste reforme. Bineînțeles, cu beneficii, cu foarte multe fonduri europene care vor dezvolta țara extrem-extrem de mult. Și care o vor orienta pe calea, consider eu, calea corectă, calea europeană. Pentru că cetățenii Republicii Moldova vor vedea care este diferența între propaganda rusească și stilul lor, stilul rusesc de a ține oamenii pur și simplu captivi pe motive economice, militare, sociale. Și modul nostru de lucru, ca să zicem așa, al europenilor, noi oferind posibilități de dezvoltare atât pentru țară, cât și pentru individ. Pentru că noi, românii, odată intrați în Uniunea Europeană, am primit dreptul de a călători liber oriunde, dreptul de a lucra oriunde vrem în Uniunea Europeană și dreptul foarte important de a învăța oriunde, de a merge la studii.
Toate lucrurile astea vin la pachet cu acele reforme pe care unii le vor descrie ca fiind dureroase. Dar vă spun din experiența noastră și apropo de pachetul de care spuneați. Și Ucraina are mare nevoie de aceleași reforme. Nu văd faptul că este descris, așa, ca fiind un pachet, nu-l văd ca pe o problemă. Nu văd în niciun caz Republica Moldova neapărat legată de Ucraina. Dar cred că țările își fac bine reciproc. Cred că fiecare poate să câștige ceva din relația asta, din acest pachet, cum îl descrieți dumneavoastră. Dar cum vor urma lucrurile urmează să vedem, nu este nimic bătut în cuie.
Dan Alexe, jurnalist: Ați pomenit falsele informații, propaganda prorusă și rețelele sociale. Doamnă Ina Coșeru, cum se luptă în Republica Moldova împotriva unor asemenea, să zicem, campanii pe scară largă pe rețelele sociale? Cum vedem, cu un uriaș succes în România, mă refer la Partidul AUR, la Partidul minuscul, SOS. Ziarul „Le Monde” din Franța a publicat un articol în care spunea că acestea vor avea 30% din votul României la europene (n. r. „Le Monde” scrie despre ofensiva „partidelor Facebook, conspiraționiste și anti-Ucraina”, cu referire la AUR și SOS, conduse de George Simion și Diana Șoșoacă, formațiuni care prin scandaluri își manifestă atitudinea anti-UE). Sigur, asta nu va însemna că România va cădea în tabăra, să spunem, a Ungariei sau a lui Orban. Dar e totuși neliniștitor. Iar Republica Moldova e fragilă. Cum se luptă împotriva acestei campanii de dezinformare?
Ina Coșeru, deputat PAS: Da, în primul rând, aș vrea să mulțumesc poporului ucrainean pentru curajul de care dă dovadă, luptând pentru democrația și pacea în Europa. Și vreau să spun că, fără Ucraina, noi nu am fi astăzi în acest context, pentru că oricum am fi solicitat statut de țară candidată mai târziu și lucrurile astea ne-au fost explicate de deputații din Parlamentul European. Acum situația s-a accelerat din cauza invaziei Federației Ruse în Ucraina din 2022. Și lucrul ăsta nu pot să-l subliniez. Și din această cauză mergem la pachet, cum se spune. Dar mai departe fiecare se va mișca cu acea viteză pe care o va putea trage și lucrurile de mai departe depind de rezultatele pe care le vom avea în țară.
Acum, referitor la propagandă. Aș vrea să spun că în Republica Moldova partidele care sunt implicate în diseminarea propagandei în spațiu public sunt interzise, cum a fost Partidul „Șor”, acum este Gruparea „Șor”, care este foarte serios implicată în destabilizarea politică a țării, accesând fondurile de la Kremlin.
Bineînțeles că ne organizăm și pe partea de monitorizare a fluxului de informații. A fost instituit un Centru de luptă cu propaganda și vom avea și experiența țărilor europene și acei experți care vor veni în acest centru și ne vor ajuta să monitorizăm informația și să putem să aducem cea mai veridică informație la cetățeni.
Pentru că anul acesta, anul alegerilor prezidențiale și anul când a fost propus referendumul pentru integrarea europeană de președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu. Referendumul care este organizat înainte de începerea procesului de integrare europeană sau procesului de negocieri cu Uniunea Europeană. Fără rezultate, fără acele fonduri mari care vor schimba Republica Moldova și vor aduce acele proiecte mari de infrastructură și o viață europeană confortabilă pentru cetățenii Republicii Moldova, este mai complicat să o faci.
Dar exact asta a propus președinta Republicii Moldova, să avem susținerea din partea cetățenilor Republicii Moldova pe parcursul european, ca să putem să includem acest lucru mai târziu în legislație, în Constituția Republicii Moldova și să asigurăm ireversibilitatea procesului.
Dan Alexe, jurnalist: Credeți că susținerea este majoritară în momentul de față?
Ina Coșeru, deputat PAS: Da, lucrul ăsta a fost demonstrat și din 2009, atunci când a fost deturnată puterea comunistă la Chișinău și la guvernare au venit partide proeuropene, dar care ulterior s-au discreditat prin furtul miliardului, în 2014. Și din această cauză, încrederea cetățenilor în partidele politice proeuropene a fost afectată. Dar în 2021 iarăși a fost acordat acel vot masiv pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, ca noi să continuăm acest proces. Și anul trecut a fost organizată Marea Adunare Națională în centrul capitalei pentru a demonstra de fapt că oamenii vor să continuăm acest proces. Fără a organiza acea adunare, fără a plăti oamenii, fără a-i aduce cu autobuze, lucru care se face de acele grupări criminale care sunt implicate în propagandă.
Dan Alexe, jurnalist: Dorința populației e un lucru, realismul e alt lucru. Domnule Vlad Gheorghe, aveți experiența firavă, să spunem, că de-abia sunt la început, a Albaniei și Serbiei în Balcani, care au statutul de candidat și, teoretic, trebuie să înceapă negocierile. Dar negocierile pot să bată pasul pe loc ani de zile, cum s-a întâmplat cu Turcia. Deci, în mod realist, chiar dacă sună brutal, câți ani ați vedea că ar trebui să negocieze Republica Moldova?
Vlad Gheorghe, europarlamentar: Dacă mă întrebați pe mine, cred că ar trebui să negocieze, nu știu, între șase luni și un an. Asta mi-aș dori foarte tare. Și experiența României arată că undeva un termen de cinci ani mi se pare rezonabil.
Acum tot așa ca să vorbim în cifre reale, nu în ceea ce ne dorim. Bineînțeles că aș vrea să fie mâine Republica Moldova în Uniunea Europeană și aș vrea să fie și în zona Schengen, să nu mai avem graniță între țările noastre și să putem să mergem de la Chișinău până aici, la Bruxelles fără niciun fel de graniță. Asta este normalitatea pe care o văd eu.
Va depinde, așa cum ați spus și dumneavoastră mai devreme, va depinde foarte tare de cum se mișcă autoritățile din Republica Moldova. Este foarte important ca cetățenii Republicii Moldova să înțeleagă că ei trebuie să țină parcursul european pe un curs corect. Pentru că dacă, Doamne ferește, s-ar întâmpla ceva la nivel de decizie de Guvern care să vireze spre Est ca decizie politică, acel parcurs nu numai că se întrerupe, dar se poate întrerupe pe o perioadă foarte lungă. Și atunci, bineînțeles, rezultatul dorit va întârzia.
Susținerea populară va fi mai mare pentru guvernele proeuropene, cu cât doamna președinte va avea mai multă susținere pentru a face reformele care vor fi dureroase pentru foarte mulți. Pentru că am avut și noi și avem în continuare foarte mulți oameni care au făcut bani și nu prea știe nimeni cum. Și nu vorbim neapărat de primul milion, putem să vorbim de primele foarte multe milioane.
Și atunci oamenii ăștia au putere mare, unii au și televiziuni, din nou s-a întâmplat și se întâmplă și în România și o să fie foarte deranjați de aceste reforme. Poate li se taie robinetul cu bani. Cetățenii trebuie să înțeleagă și să nu ne legăm și de fake news-uri, să înțeleagă că lucrurile astea trebuie făcute.
În momentul în care oameni de genul ăsta încep să plângă, înseamnă că direcția este foarte corectă. În momentul în care vezi că ai oligarhii care încep să țipe: Au, ce se întâmplă!?, e clar că direcția este foarte bună. Vă spun, din nou din experiența românească, și astfel de reforme vor scurta parcursul Republicii Moldova către Uniunea Europeană.
Dan Alexe, jurnalist: Deci aici vorbim de un drum care e ca un elastic. Dacă tragi în direcții opuse, va fi mai lung, bineînțeles. Rețin că ați spus că un minimum de cinci ani este foarte rezonabil. Cum vi se par 10 ani?
Vlad Gheorghe, europarlamentar: Mi se pare prea mult, mi se pare că am avea niște probleme. De ce vă zic asta? Argumentat, nu doar pentru că îmi doresc. Pentru că deja și Uniunea Europeană are foarte multă experiență în extindere. Nu mai suntem la începuturile Uniunii Europene, pentru că Republica Moldova este foarte apropiată ca structură socială și politico-administrativă de România. Din nou, România care este o țară foarte cunoscută la nivel european, cu bune și cu rele, și pentru că Republica Moldova poate și sper să continue să beneficieze de experiența noastră. Avem aceeași limbă, aceeași cultură, e foarte ușor să lucrăm împreună.
De aceea nu aș vrea să mă gândesc la 10 ani, pentru că nu prea avem motive. Doar lipsa unei voințe reale ne-ar putea întinde atât de mult. Noi, România, nu am avut un partener în Uniunea Europeană atât de apropiat cum poate să aibă Republica Moldova în noi.
Dan Alexe, jurnalist: Tocmai pentru că pomeniți asta, am să mă întorc la doamna Ina Coșeru, să-i pun o întrebare, poate puțin incomodă. Acum mai bine de un deceniu, când Uniunea Europeană a creat acea noțiune care nu mai există între timp, a fost o structură fragilă și iluzorie, vecinătatea Estică, compusă din șase țări ex-sovietice, Republica Moldova, Ucraina, Bielorusia și cele trei țări din Caucaz. Propunerea de a stabili acea structură, care totuși a funcționat într-un fel, nu a venit din partea României, a venit din partea Poloniei, Suediei. România s-a arătat dezinteresată multă vreme. Așa că întrebarea este: așteptați ceva special, un impuls deosebit de la România în procesul aderării?
Ina Coșeru, deputat PAS: Așa cum a spus și domnul Gheorghe, noi suntem legați prin cultură, prin limbă și am și schimbat limba moldovenească în limba română. Slavă Domnului! În sfârșit am avut și acest vot în Parlamentul Republicii Moldova. Păi vorbim românește acum. Nu avem două limbi diferite. Păi vorbim românește, nu avem nevoie de traducători din limba moldovenească în limba română. Și bineînțeles că putem foarte repede să utilizăm exemplul României și experiența României în procesul de integrare europeană. Nu este nevoie să traducem acele 27 de mii de directive și totodată să lucrăm și cu experții din România pentru a negocia un capitol sau altul din acquis-ul comunitar.
Noi, așa cum am văzut din anul 1991 și până în prezent, dar în special din 2022, de la începerea invaziei Federației Ruse în Ucraina, cu România care este, a fost și va rămâne cel mai fidel partener în Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și care ne-a ajutat enorm în aceste timpuri deloc ușoare, foarte provocatoare pentru țara noastră atât de vulnerabilă. La hotar cu un război, cu o țară foarte mare cu care am avut și avem comerț în continuare cu Ucraina și cu toate, să nu uităm progresele reale. Acum Republica Moldova e legată la rețeaua energetică europeană și nu mai depinde de regiunea transnistreană. Da, exact. Și cu sectorul energetic foarte vulnerabil din trecut și cu o singură sursă de energie conectată la Federația Rusă, consumăm gazul din Federația Rusă și producem curentul electric din gazul rusesc.
Acum, cu ajutorul României și al partenerilor din Uniunea Europeană, putem procura gazul pe piețele europene și asta facem din 2023: nu mai utilizăm gazul rusesc, dar producem curentul electric pe malul stâng al Nistrului, deși suntem deja conectați la rețeaua electrică europeană. Deși unele țări din Uniunea Europeană, cum sunt țările baltice, încă nu sunt conectate.
De asta și spun că s-a făcut un lucru enorm și efortul a fost unul foarte mare pentru a ajuta Republica Moldova atunci când rămâneam multe ore la rând fără curent electric în țară și când Federația Rusă bombarda infrastructura critică din Ucraina. Pe pielea noastră ce înseamnă aceste vulnerabilități ale noastre și împreună cu România lucrăm multe proiecte de interconectivitate cu spațiul european pe care le facem prin România și cu ajutorul României discutând diverse acorduri și proiecte și programe bilaterale. Și doar împreună vom reuși!
Deci asta voiam să spun, că fără România noi nu vom ajunge în Uniunea Europeană și sprijinul pe care îl avem este unul enorm de important pentru cetățenii noștri. Bine, depinde și de celelalte țări, că Republica Moldova ar dori să exporte, de exemplu, produse agricole în întreaga Europă, nu doar în România.
Deschiderea tuturor partenerilor din Uniunea Europeană este foarte mare și ceea ce vede Republica Moldova astăzi nu s-a întâmplat până în 2021. Președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, a deschis toate ușile tuturor capitalelor din Uniunea Europeană și noi vedem partenerii din toate țările Uniunii Europene la noi, la Chișinău, un lucru absolut spectaculos pentru toți. Toți cetățenii din țara noastră, inclusiv Comunitatea Politică Europeană, acel Summit din anul trecut pe care l-am organizat în Republica Moldova.
Dan Alexe, jurnalist: Al doilea. Primul a fost la Praga.
Ina Coșeru, deputat PAS: Da, al doilea. Exact.
Dan Alexe, jurnalist: Ultima mea întrebare o să fie despre alegerile europene, foarte importante, mai ales că am vorbit mai devreme despre progresiunea partidelor extremiste în România. Sunt considerate a putea obține aproape 30%. Care este perspectiva? Dumneavoastră înțeleg că candidați în continuare pe listele comune ale centrului dreapta din România. Ce putem aștepta? Care sunt spaimele? Care sunt perspectivele optimiste? Dumneavoastră mai întâi și am să o rog și pe doamna Coșeru.
Vlad Gheorghe, europarlamentar: Eu am luat decizia de a candida independent de data aceasta. Tocmai mă îndrept către listele mari, ca să zic așa, ale familiei noastre de centru-dreapta. Asta este direcția mea. Oricum, pe dreapta discutăm. Eu nu m-aș speria atât de tare, nici de ce vedem. Sondajele sunt extrem de volatile în perioada asta. Noi, politicienii, știm că pe măsură ce se apropie alegerile, sondajele sunt din ce în ce mai puțin de, să spunem, fine. Nu se mai face acel reglaj fin. Nu m-aș speria atât de tare, pentru că niciun partid, oricât de extrem ar fi el, nu-și permite să încerce să mute direcția României împotriva UE și să o facă să se uite către Est. Dacă ne uităm chiar în discursul celor mai de speriat lideri, au lăsat-o foarte moale cu orientarea către Est, pentru că lumea pur și simplu nu susține așa ceva, chiar dacă susține alte puncte de vedere din acel spectru de gândire.
Dar cu Rusia, românii nu vor și eu cred că nu vor vrea niciodată, pentru că le știm experiențele din trecut. Deci nu m-aș îngrijora atât de tare cu privire la susținerea pentru acest parcurs, nu m-aș îngrijora atât de tare nici cu privire la susținerea pentru Republica Moldova. Dar vom avea, din păcate, se pare că avem trompetele lui Putin, acea doamnă despre care discutați dumneavoastră mai devreme și al cărei nume nu vreau să-l pronunț în continuare ca să nu-i facem reclamă, care este o trompetă a lui Putin și vom avea astfel de concerte.
Dan Alexe, jurnalist: Doamna Șoșoacă, o spun eu că sunt moderatorul, Diana Șoșoacă. Vom avea astfel de trompete și conserve ale lui Putin, din păcate, și trebuie să lucrăm ca să nu le mai avem pe loc. Îl avem deja pe Cristian Terheș, care a luat o poziție extremă după ce a trădat Partidul Socialist, s-a dus la antieuropeni. Și este singurul europarlamentar AUR actualmente în Parlamentul European.
Vlad Gheorghe, europarlamentar: Da, în acest moment, da! Dar eu mă uit într-adevăr cu teamă și sper totuși să nu intre partidul acelei doamne pe care ați menționat-o dumneavoastră mai devreme, pentru că este undeva la limită și sper în continuare să rămână sub limită, pentru că altfel… nu-mi fac griji cu privire la influența unui astfel de partid, dar îmi fac griji cu privire la ce o să facă în Parlament și cum o să ne facă de râs, pentru că o să facă un circ fără margini.
Dan Alexe, jurnalist: Dar, în mare, înțeleg că considerați că viitorul Parlament European va avea oarecum cam aceeași compoziție, credeți?
Vlad Gheorghe, europarlamentar: Cred că va fi o majoritate mult mai fină pe de-o parte și o majoritate mai mică și mai fluidă în funcție de subiecte. Cred că toate calculele pe care și le fac acum cei care se uită despre cine va fi președintele Comisiei Europene sau cine vor fi comisarii, cred că toate calculele astea sunt total premature, fluide și trebuie să vedem întâi componența Parlamentului.
Repet, componența pe steag politic nu o să ne dea neapărat rezultatul unui vot pentru Comisia Europeană, pentru că vor fi multe negocieri și din nou rezultatul pe steag de partid nu cred că o să ne dea o orientare clară, cu o direcție pentru Uniune, ci mai degrabă va fi pe fiecare subiect în parte.
Dan Alexe, jurnalist: Mulțumesc. Doamnă Ina Coșeru, care credeți că este sau cum evaluați importanța viitoarelor alegeri europene, care vor avea loc peste două luni și un pic pentru Republica Moldova?
Ina Coșeru, deputat PAS: E de datoria noastră să ne implicăm în campanie electorală, pentru că, iarăși, datorită României, un milion de cetățeni din Republica Moldova dețin pașapoarte românești și cetățenie românească: o treime din votanți. Exact, da, și suntem cetățenii Uniunii Europene, ne-am bucurat de acest drept de mai mulți ani și trebuie să ne implicăm și în alegeri europarlamentare și să le explicăm oamenilor cât de important este să susținem partide sănătoase și să le explicăm care este platforma acelor partide extremiste și că vor să ne vadă slăbiți și dispersați, și nu uniți pentru cauză comună de menținere a păcii și securității în Uniunea Europeană. Și pentru asta trebuie să lucrăm împreună cu colegii din România și să ajungem la cât mai mulți cetățeni, pentru că, de fapt, acești oameni, în mare parte, cetățenii noștri, care dețin pașaport românesc și călătoresc în spațiul european, trăiesc cu familiile deja în diferite țări ale Uniunii Europene, înțeleg ce înseamnă Uniunea Europeană, că este un spațiu sigur, cu un nivel de protecție, cu o piață comună economică și cu multe, multe beneficii. Cu acea securitate de care avem nevoie astăzi cu toții, în special noi, moldovenii, trăind foarte aproape de război.
De fapt, acești cetățeni au și asigurat venirea la putere a partidelor proeuropene. Pentru că, odată ce călătorești mai mult în spații europene, înțelegi cum funcționează și te decuplezi de toate falsurile care sunt aduse pe bandă rulantă de Federația Rusă. Precum că vom rămâne fără pământuri sau că va veni războiul din cauza Uniunii Europene, sau că toate prețurile și tarifele pe care noi astăzi le avem sunt legate de Uniunea Europeană sau Uniunea Europeană le crește.
Sunt falsuri! Și trebuie să le explicăm oamenilor din Republica Moldova, dar și din alte țări din Uniunea Europeană, pentru că vedem că partidele extremiste, anume din cauza că sunt susținute de vocile de la Kremlin, au aceste rezultate și ajung cu informații false la cetățeni.
Dan Alexe, jurnalist: Deci considerați că Europa e singura opțiune viabilă?
Ina Coșeru, deputat PAS: Absolut. Da, pentru Republica Moldova nu există o altă cale decât integrarea europeană, să revenim în marea familie europeană, alături de România.
Vlad Gheorghe, europarlamentar: Bine ați venit!
Dan Alexe, jurnalist: Sunt Dan Alexe, în seara aceasta i-am avut ca invitați pe domnul Vlad Gheorghe, europarlamentar român din Grupul Renew Europe de centru-dreapta, care va candida ca independent în viitoarele alegeri europene din luna iunie, și doamna Ina Coșeru, șefa Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Republicii Moldova. Vă mulțumesc!
