Victimele deportărilor sovietice, comemorate în Estonia
Deportări masive, represiune politică, rezistență și mișcări pentru menținerea identității naționale. Sunt câteva dintre momentele care au marcat drumul Estoniei către independență. În prezent, țara face eforturi pentru a comemora victimele deportărilor și a nu uita aceste evenimente tragice. Un lucru pe care autoritățile sovietice nu l-au putut controla complet a fost tradiția Estoniei de a organiza „Festivaluri de cântec". Interpretate în mare parte în limba estonă, aceste festivaluri au avut loc sub dominația sovietică și au devenit piatra de temelie pentru păstrarea culturii estoniene.
Estonia își comemorează anual victimele deportărilor sovietice la sfârșitul lunii martie. În această zi, în „Piața Libertății” din Tallinn sunt aprinse mii de lumânări pentru a onora memoria celor care au suferit.
„O zi foarte tristă, pentru că mai mult de 20 de mii de estonieni au fost deportați în 1949, inclusiv rude de-ale mele care nu s-au mai întors, nu toți s-au întors din Siberia. Cred că la voi în țară a fost aceeași situație.”;
„Tatăl meu a fost dus în Siberia când avea zece ani, împreună cu mama și bunicii lui. A trebuit să stea zece ani acolo și să crească acolo. Educația lui a fost rusească, așa că a trebuit să învețe rusa de la zero. Nu aveau destulă mâncare. Ne-a povestit că uneori amestecau nisip cu făină, ca să aibă mai multă făină pentru mâncare.”;
„M-am născut în Siberia. Părinții mei au fost deportați cu 75 de ani în urmă.”;
„Nu trebuie să uităm niciodată ce au făcut rușii acum 75 de ani. Dar ei încă încearcă să facă asta în Ucraina. Nu putem uita asta și nu putem lăsa să se mai întâmple așa ceva. Suntem împreună cu NATO, ei ne protejează”, au relatat oamenii.
Estonienii condamnă regimul Putin
Estonienii compară perioada deportărilor cu situația de astăzi din Federația Rusă.
„Oamenii sunt speriați la fel cum erau pe vremea sovietică. Când spui ceva împotriva regimului, te pot lua noaptea și poți dispărea.”;
„Oamenii chiar nu au suficiente instrumente pentru a se ridica împotriva regimului. Forțele armate, aflate sub regimul lui Putin, controlează toate armele, așa că toți oamenii care decid să nu fie de acord cu el și să protesteze sunt duși la închisoare.”;
„Îmi pare rău pentru oamenii din Rusia. Pentru că ei astăzi sunt spălați pe creieri. Sper că situația se va rezolva cumva, într-o zi.”
Mișcarea pentru independență
La peste 30 de ani de la valul de deportări staliniste din 1949, în anii 80, în Estonia a pornit așa-numita „Revoluție cântătoare", un efort al estonienilor nativi de a protesta împotriva ocupației sovietice prin cântece. Oamenii se adunau într-un loc numit „Câmp pentru cântări".
„Aici am început cu toții să cântăm împreună cântecele de la festivalurile de atunci, dar și piese noi despre Estonia. Am venit cu un drapel. Acolo unde sunt drapelele acum, nu erau drapele atunci și prietenul meu a urcat acolo cu un drapel eston ca să-l atârne. Am fost arestați, inclusiv eu. Ne-au dus de aici, dar oamenii tot au rămas aici să cânte”, a declarat Tiina Ilsen, expert în țările Parteneriatului Estic.
În 1988, peste 300 de mii de oameni s-au adunat aici. Estonienii veneau nu numai pentru a asculta și cânta melodii naționale, ci și pentru a-și exprima revendicările politice. La acest eveniment, estonienii au cerut cu voce tare restabilirea independenței Estoniei.
„În 1989, era deja totul mai organizat aici. Noi suntem în total un milion, dar s-au adunat mai mult de 300 de mii de oameni, politicieni din acea perioadă, toate personalitățile culturii, scriitori, vedete rock. Acesta este locul nostru sfânt. Aici ne-am recăpătat independența”, a relatat Tiina Ilsen.
Estonia și-a restabilit independența pe 20 august 1991. A fost un moment crucial în istoria estoniană și a marcat sfârșitul a aproape 50 de ani de ocupație sovietică. La 1 mai 2004, Estonia a devenit membră a Uniunii Europene. A fost o parte a celei mai mari extinderi a UE din punct de vedere al populației și teritoriului în acel moment.
