Politic

Interviu ÎN CONTEXT// Dan Alexe, despre revizuirea Legii cetățeniei române: Fiecare țară are regulile sale

Acordarea cetățeniei este un drept și nu există o legislație centralizată pentru cele 27 de state ale Uniunii Europene, iar fiecare țară aplică regulile sale. Constatarea a fost făcută în emisiunea „ÎN CONTEXT” de jurnalistul Dan Alexe, care realizează corespondențe de la Bruxelles pentru Radio Moldova și Moldova 1. Potrivit lui Dan Alexe, revizuirea Legii cetățeniei și introducerea noilor clauze, precum cunoașterea limbii române și atașamentul față de țară, este dreptul suveran al României.

NOI CONDIȚII PENTRU OBȚINEREA CETĂȚENIEI ROMÂNE

Radu Osipov: Redobândirea cetățeniei române, fără cunoașterea limbii, fără acceptarea identității și culturii românești, nu va mai fi posibilă. Ministerul Justiției de la București a propus modificarea Legii cetățeniei în situația în care există mai multe solicitări false. Colega mea, Mihaela Culcinschi, a urmărit subiectul.

Mihaela Culcinschi: Bun-găsit. Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a explicat că revizuirea Legii cetățeniei este necesară pentru ca România să adere la programul liberalizat de vize cu Statele Unite ale Americii. Articolul 11 se referă la moldoveni sau basarabeni, adică la acele persoane care au dreptul la cetățenia română, pentru că fie părinții, fie bunicii lor au pierdut-o din cauza ocupației sovietice. Doar că noutatea este condiția obligatorie de cunoaștere a limbii române. Se mai adaugă și alte puncte: loialitate și atașament față de statul român. Potrivit presei de peste Prut, Autoritatea pentru Cetățenie a recepționat anul trecut foarte multe cereri cu documente false din spațiul ex-sovietic. Totuși, propunerile Ministerului Justiției ar încheia o dezbatere care a pornit de multă vreme la Chișinău precum că există unii care văd cetățenia română drept acte de călătorie sau muncă în Europa, deși nu neapărat vorbesc românește sau sunt loiali României. De exemplu, unii parlamentari pro-ruși de la Chișinău ar fi și cetățeni români. Un scandal, probabil cel mai popular, a fost generat de o interpretă de la Bălți, care a spus direct că pașaportul românesc pentru ea este un fel de viză. Potrivit unor estimări neoficiale, aproximativ un milion de moldoveni ar deține și cetățenia română.

Radu Osipov: Rămânem „ÎN CONTEXT”, jurnalistul Dan Alexe este cu noi online. Așadar, România a intrat recent în Schengen cu frontierele aeriene, frontierele maritime și încearcă să revizuiască legislația pentru a câștiga Visa Waiver cu Statele Unite. Dar mai întâi de toate, vreau să vă întreb cum vi se pare aspectul de loialitate față de statul român introdus prin această propunere, pentru că la Chișinău de multe ori au fost scandaluri - cine are cetățenie română și cine o merită pe bună dreptate?

REVIZUIREA LEGII CETĂȚENIEI, NECESARĂ PENTRU ROMÂNIA

Dan Alexe: Aici aș introduce un bemol, să zicem, să mai moderez puțin din indignare sau din așteptări. Pentru că acordarea cetățeniei este un drept al fiecărei țări din Uniunea Europeană și nu există o legislație centralizată. Cetățenia și acordarea ei țin de ceea ce, am mai vorbit noi într-o emisiune, se numește subsidiaritate. Și anume, sunt anumite domenii ale vieții sociale, politice ale fiecărei țări, de exemplu, învățământul, unde Uniunea Europeană nu se amestecă. Și cetățenia este unul din ele. Motiv pentru care cele 27 de țări ale Uniunii Europene au 27 de sisteme diferite de acordare a cetățeniei, iar Bruxelles-ul nu se poate amesteca în această legislație.

ȚĂRILE UE: SISTEME DIVERSE DE ACORDARE A CETĂȚENIEI

Ca să rezum așa, în mare, sunt două mari sisteme în Europa: dreptul solului și dreptul sângelui. Dreptul solului aplicat, de exemplu, de Franța înseamnă că oricine se naște în acea țară, în Franța, sau oricine se naște din părinți francezi capătă automat cetățenia franceză. Asta este ca și în Statele Unite. În Statele Unite, dacă te naști, să spunem, într-o ambasadă americană, fie ea și la Kiev sau oriunde, devii automat cetățean american. Chiar și într-un avion american, devii cetățean american pentru că e sol american. La fel și în Franța.

În schimb, Germania aplică celălalt sistem, care este dreptul sângelui, ca în Israel, să spunem, sau ca în Japonia. Asta înseamnă că și dacă te naști în Kazahstan și poți dovedi că ai avut părinți sau bunici germani și chiar dacă nu știi limba germană, devii cetățean german. E o nedreptate pentru turcii născuți în Germania, care până în anul 2000 nu puteau avea cetățenia decât cu foarte mare greutate, chiar dacă vorbeau doar limba germană. Bun, între timp, legea germană s-a mai moderat și astăzi turcii născuți în Germania pot avea cetățenia, dar trebuie s-o ceară.

Așa încât sistemele sunt extrem de diverse. Și România, dacă a introdus anumite clauze, o face cum dorește ea. Bruxelles nu se poate amesteca în așa ceva.

BASARABENII POT SOLICITA CETĂȚENIA ROMÂNĂ

Radu Osipov: Dacă e să ne referim la realitatea istorică românească, pentru că dumneavoastră spuneați mai demult că proveniți din refugiați basarabeni și aveți, probabil, cetățenia română, probabil, aveți dreptul și la cetățenia moldoveană în același timp. Dar dacă ar fi să ne aducem aminte, adică să revenim la acea perioadă, chiar era o problemă și cu cetățenia refugiaților din Basarabia pe care Uniunea Sovietică îi considera cetățeni sovietici și îi cerea înapoi României care era într-o situație dificilă și nu prea putea să-i refuze atunci URSS-ului anumite solicitări. Iată, deja în perioada tranziției a intervenit această lege de încetățenire, când România a spus clar că basarabenii sau urmașii persoanelor care s-au născut în Basarabia, au locuit în Basarabia pot cere acest drept să devină înapoi români.

Dan Alexe: Da, ăsta este dreptul suveran al României de a introduce o clauză sau alta. Ca o anecdotă înainte de a merge mai departe, pentru că ați menționat Basarabia, aș vrea să amintesc telespectatorilor mai în vârstă, poate cei mai tineri nu mai cunosc această realitate, că cei care au trăit în URSS sau care cunosc legislația rusă știu că Rusia face o distincție netă între ceea ce se numește naționalnosti (din l.rusă - национальность) și grajdanstvo (din l.rusă - гражданство). Or această distincție nu există în Europa, cea între cetățenie și naționalitate. Cei doi termeni sunt sinonimi în toate țările Uniunii Europene. Deci, pot spune am cetățenia sau naționalitatea poloneză, este același lucru.

Iar în privința basarabenilor, iarăși vin cu o anecdotă personală, care poate o să amuze pe unii. Astăzi nu am mai cerut, poate din lene și pentru că Moldova va intra în Uniunea Europeană, deci nu mai are rost să cer eu cetățenia moldoveană la care am dreptul. Pentru că și bunica și mama s-au născut la Orhei, deci nu este nicio problemă pentru mine. Dar în vremea lui Voronin am fost la Ambasada moldovenească din Bruxelles cu toate documentele care arătau, deci actul de naștere al mamei din Hârtopul Mare de lângă Orhei, bunica născută acolo, evident. Și am întrebat cum pot obține cetățenia și mi-au spus: Nu-i nicio problemă, dar trebuie să renunțați la cea românească sau belgiană, sau la ambele. Pentru că atunci nu se putea ca un cetățean moldovean să aibă cetățenie multiplă. Între timp, s-a schimbat legea, din câte îmi dau seama.

Și asta e o ocazie să spun că alte țări ale Uniunii Europene, printre care Germania și Belgia, nu dau voie unui cetățean străin, care devine german sau belgian, să aibă cetățenie multiplă. Cineva care vrea să devină german trebuie să renunțe la cetățenia anterioară. Alte țări, Franța, de exemplu, îți permite să ai zece cetățenii. Sunt milioane de francezi care sunt marocani în același timp. Până și aici legislația e diversă de la o țară la alta. Dacă vrei să devii german, renunți la cea anterioară.

Radu Osipov: De unde vine totuși această pretenție de unicitate în a fi cetățean? Pentru că există la Chișinău mai multe opinii și unii încearcă să arate cu degetul că cei cu dublă cetățenie care se întâmplă mai des să fie moldo-română, nu ar fi buni funcționari, nu ar fi buni patrioți sau nu și-ar găsi locul în anumite structuri, de exemplu, de forță sau de securitate. Există opinii, probabil e un curent marginal, dar totuși există.

FIECARE ȚARĂ APLICĂ PROPRIILE REGULI

Dan Alexe: Este o mentalitate învechită și încă o dată am spus: Franța, de exemplu, permite oricât de multe cetățenii, Italia, la fel. Poți fi în același timp moldovean, italian și român dacă poftești.

Fiecare țară aplică aici regulile ei și aș vrea să precizez că țări care au fost în imperiul sovietic, cum sunt țările baltice, au la rândul lor o legislație a acordării cetățeniei foarte strictă, mult mai strictă decât în restul Europei și pe care mulți o găsesc injustă, dar nu se poate face nimic pentru că e dreptul lor suveran. De exemplu, Estonia și Letonia nu acordă cetățenia soțiilor străine ale unor cetățeni estoni și letoni. Deci soția, cineva, să spunem o rusoaică sau o moldoveancă, care se va căsători cu un eston, nu obține cetățenia decât ca orice cetățean de rând care emigrează acolo. Trebuie să stea, nu mai știu, 10 ani, să dea examene de limbă și așa mai departe.

În schimb, o țară cum este Luxemburgul acordă automat, în aceeași zi, cetățenia soției unui luxemburghez, chiar dacă nu știe limba și chiar dacă nu a trăit niciodată acolo. Deci și aici legislațiile sunt extrem de variate.

Radu Osipov: Probabil, acest mecanism baltic de încetățenire a devenit cumva mai soft, totuși, după aderarea la Uniunea Europeană...

Dan Alexe: Nu, nu! Vorbesc acum, în momentul acesta, Estonia și Letonia nu acordă cetățenia soțiilor de estoni și letoni dacă nu dau examen de limbă, cultură și așa mai departe.

Radu Osipov: Cel puțin o bună parte din acea comunitate rusă au reușit să o integreze și să le ofere chiar pașapoarte de cetățean, pentru că exista această diferențiere - pașaport de rezident și pașaport de cetățean, care avea mai multe drepturi. Domnule Alexe, vă mulțumesc pentru această conversație.

X