Interviu ÎN CONTEXT// Mihai Isac: Sprijinul României pentru R.Moldova are loc în cadrul unor acorduri cu UE și NATO
În acest moment, NATO asigură securitatea și libertatea cetățenilor și este singurul scut în fața agresiunii ruse. Pentru a asigura securitatea și reziliența Republicii Moldova, orice sprijin al României va fi în cadrul unor acorduri coordonate cu partenerii din Uniunea Europeană (UE) și NATO. Acest binom geopolitic și-a dovedit viabilitatea, iar statutul de membru al UE și al NATO, de obicei, vin la pachet. Opinia aparține expertului în politică externă, Mihai Isac, și a fost exprimată în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1.
Radu Osipov: La Bruxelles are loc Reuniunea Miniștrilor de Externe NATO, la care participă și liderul diplomației ucrainene, Dmytro Kuleba. Aliații au căzut de acord că Ucraina are nevoie urgentă de ajutor și, în următoarele săptămâni, vor decide mecanismul. Joi, în cadrul Summitului are loc o ceremonie pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la crearea Alianței Nord-Atlantice.
Continuăm „ÎN CONTEXT”. Colega mea, Lucia Vieru, este la Bruxelles în aceste momente și am luat legătura cu ea. Bună seara, Lucia. Cu puțin timp în urmă s-a încheiat conferința de presă în prima zi de Summit pe care a ținut-o secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Care este până la urmă decizia? Am înțeles că urmează să se găsească un mecanism care să sprijine Ucraina pe termen lung și s-a vehiculat și o cifră de 100 de miliarde de dolari pentru cinci ani.
Lucia Vieru: Da, NATO ia în calcul un sprijin militar pentru Ucraina în valoare de 100 de miliarde de euro pentru următorii cinci ani. Planul a fost astăzi pe masa miniștrilor de Externe ai alianței. Iarăși, se discută cumva informal despre acest lucru. Totuși, o decizie finală este așteptată la Summitul din iulie, de la Washington. Conform planului, fiecare țară membră ar urma să contribuie cu un anumit procent. Ministrul leton de Externe, înaintea reuniunii, în cadrul unor declarații de presă, a precizat că ar fi vorba de 0,25% din produsul intern brut al țării, membră a alianței.
Stoltenberg nu a comentat acest lucru, dar a precizat cumva că Rusia are o putere militară copleșitoare, făcând declarații în acest context. Respectiv, am putea să ne așteptăm la acest ajutor pentru Ucraina.
Radu Osipov: Lucia, ce s-a vorbit despre Republica Moldova, dacă s-a vorbit?
Lucia Vieru: Republica Moldova nu se regăsește pe agenda evenimentului din aceste două zile, dar despre Chișinău, despre Republica Moldova, aici, la NATO, se vorbește, evident, și se vorbește ca despre un partener vulnerabil. Oficiali NATO susțin că nu a mai fost o perioadă, aici, la NATO, când simpatia pentru Republica Moldova a fost mai mare decât acum. Iată de ce Alianța sprijină Chișinăul, însă îl sprijină doar atât cât cere Chișinăul. Pentru că NATO respectă neutralitatea Republicii Moldova, respectă suveranitatea și integritatea țării noastre. Dialogul între NATO și Republica Moldova rămâne unul la nivel politic și practic.
Țin să mai remarc că totuși Republica Moldova s-a regăsit în discursul ministrului de Externe al României, Luminița Odobescu. La reuniunea de astăzi, ea a cerut un angajament de securitate reînnoit pentru Kiev, însă a subliniat necesitatea de interconectare a Ucrainei și a Republicii Moldova.
Radu Osipov: „ÎN CONTEXT” este Mihai Isac, expert în spațiul Mării Negre. Așadar, garanții de securitate pentru Republica Moldova. Cum ar putea să arate acestea și, ca să mergem înaintea unui subiect pe care l-am anunțat în începutul ediției, despre acele legi ale doctrinei de securitate a României. Se pliază cumva garanțiile de securitate ale aliaților NATO pe această doctrină care urmează a fi aprobată: doctrina de securitate a României?
Mihai Isac: Ele sunt complementare. Orice sprijin pentru Republica Moldova primit din partea României va fi făcut în cadrul unui acord mai larg între România și partenerii din NATO și Uniunea Europeană. Bucureștiul nu acționează de capul său și totul face parte dintr-o strategie coordonată la nivelul NATO și al Uniunii Europene. Desigur, tratate bilaterale dintre Republica Moldova și diferite state din NATO, după modelul celui francez sau după alte formate, pot fi implementate, desigur, respectând legislația în vigoare și neutralitatea din Constituția Republicii Moldova. Liderii NATO au spus întotdeauna că această colaborare cu Republica Moldova va fi făcută în termenii ceruți de către autoritățile de la Chișinău. Nimeni nu vrea să târască cu forța Republica Moldova în NATO.
Desigur, astfel de acorduri au un rol de a asigura securitatea și creșterea rezilienței Republicii Moldova în fața amenințărilor Federației Ruse, și nu numai. Dar sunt și un semnal pentru investitori, inclusiv din acele țări care vor intra eventual în acorduri cu Republica Moldova, că Republica Moldova este considerată o țară sigură de către propriile guverne și este mult mai ușor să atragi investiții când ai și asigurări de securitate.
Propunerea de lege românească de care vorbiți, în această propunere a Ministerului Apărării de la București, articolul 4, punctul 4, este o încercare de a moderniza legislația românească. Astfel de pachete legislative care guvernează la nivel intern modul în care un stat acționează pentru apărarea propriilor cetățeni se regăsește și în constituția și legislația franceză și în spaniolă sau cea italiană.
Interpretarea dată de anumite forțe politice de la Chișinău este dăunătoare. Este un proiect de lege. El se va discuta, limbajul poate fi diferit. Dar având în vedere că numărul de cetățeni români din afara granițelor țării și nu numai din Republica Moldova, dar avem cazuri de cetățean român răpit de rebeli houthi sau avem cazuri de ostatici români în Afganistan sau în Africa, obligă autoritățile de la București să implementeze noi măsuri care să permită reacția mai oportună a autorităților de la București. Pentru că nu se face referire în acel proiect de lege doar la Ministerul Apărării sau doar la forțele militare române, dar este vorba și despre Ministerul de Interne, și de serviciile de pompieri și alte categorii de forțe armate.
Radu Osipov: Organizația Nord-Atlantică ajunge la 75 de ani, deși înainte de agresiunea pe scară largă a Rusiei se discuta despre faptul că nu mai este la fel de importantă, după reunificarea Germaniei, de exemplu, căderea Zidului Berlinului, încheierea Războiului Rece. Și mai ales că și Rusia a cochetat la un moment dat cu NATO, fie doar de fațadă, fie din alte considerente, și era văzută drept un partener strategic pentru alianță. Iată, acum la 75 de ani, NATO se pare că e la fel de importantă. Foarte pe scurt, care ar fi punctele forte ale Alianței?
Mihai Isac: NATO, ca organizație politică și militară, precum și Uniunea Europeană au trecut cu brio examenul Ucraina. Acest binom geopolitic și-a dovedit viabilitatea. Desigur, Federația Rusă a încercat să adere la NATO, dar doar pentru a distruge din interior NATO. Nu cred că a fost luată din dorința de a democratiza în mod real statul rus pentru a face parte din comunitatea internațională. Vedem că toate demersurile Federației Ruse nu au făcut decât să împingă alte state să ia decizia să adere la NATO. Vedem că Baltica s-a transformat într-un lac NATO. Deci exact ceea ce propaganda rusă spunea înainte de declanșarea invaziei pe scară largă s-a întâmplat. Singurul motiv pentru care Rusia este izolată este din vina regimului de la Kremlin.
NATO rămâne un jucător care asigură securitatea și libertatea cetățenilor din statele proprii. Este nevoie ca și în Republica Moldova să fie lansată poate o campanie de a arăta ce înseamnă NATO, pentru că NATO a făcut foarte multe lucruri bune pentru Republica Moldova. Inclusiv a scăpat Republica Moldova de acele chimicale rămase în urma regimului sovietic de ocupație și salvând viețile a zeci de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent de etnie.
Dar în acest moment NATO este singura pavăză pe care Uniunea Europeană și alte state o au în fața agresiunii militare a Federației Ruse. Și capacitatea liderilor alianței de a anunța sprijinul pentru Ucraina arată și găsirea unor noi modalități de a ajuta Ucraina pentru a depăși anumite momente politice sensibile, cum este această dorință de a implementa un program pe termen lung de sprijinire a Ucrainei, arată capacitatea și voința politică a liderilor statelor și voința aproape unitară a acestor state de a sprijini Ucraina în fața agresiunii militare ilegale ruse. Desigur, Republica Moldova se bucură de sprijinul NATO și, din nou, orice colaborare dintre NATO și Republica Moldova se va face strict în condițiile și conform termenilor ceruți de Chișinău.
Radu Osipov: E o alianță complexă din punct de vedere al siguranței, pentru că ia în calcul și democrația, și economia, și infrastructura, și sistemul judiciar. Practic, nu ține doar de armată, ceea ce s-a încercat să se arate populației din Republica Moldova timp de mai mulți ani că NATO ar însemna agresivitate și armată. Vedem că e un sistem complex între țările aliate.
Mihai Isac: Exact. La Chișinău trebuie să se înțeleagă: nu poți să ai relații bune cu Uniunea Europeană și să ai relații mai puțin bune cu NATO. Marea majoritate a statelor Uniunii Europene sunt state membre NATO și marea majoritate a statelor membre NATO sunt state membre ale Uniunii Europene. Aceste două brațe ale binomului geopolitic occidental colaborează foarte bine, iar statutul de membru al Uniunii Europene și al NATO, de obicei, vin la pachet.
Și este chiar surprinzător că, de pildă, într-o regiune din sud, și mă refer la autonomia găgăuză, unde NATO este diabolizat de mass-media, nu se înțelege faptul că dacă Turcia, care este un stat partener al Găgăuziei, este stat membru NATO, atunci cum NATO ar putea să fie rău pentru Republica Moldova? Dar, din nou, aici este nevoie de un efort educațional și generațional.
