Interviu ÎN CONTEXT// Vladislav Gribincea: Reformarea hărții judiciare va reduce costurile în sistem, în schimbul calității
Reformarea hărții judiciare are drept scop reducerea cheltuielilor administrative, de întreținere a sediilor sau de personal, ce afectează calitatea justiției și tergiversează procesele. Constatarea a fost făcută de Vladislav Gribincea, directorul Programului Justiție în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în emisiunea „ÎN CONTEXT”.
Expertul susține că digitalizarea justiției și optimizarea va permite balansarea sistemului, specializarea judecătorilor, examinarea dosarelor mai rapid, iar dacă un dosar de rezonanță este tergiversat, atunci există argumente serioase sau judecătorii nu sunt suficient de independenți și curajoși să dea o soluție.
HARTĂ JUDICIARĂ NOUĂ, EMISĂ DE GUVERN
Radu Osipov, jurnalist: Conducerea Autonomiei găgăuze se opune noii hărți judiciare. Bașcana Evghenia Guțul și președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, au convocat pe final de săptămână Congresul aleșilor regionali și locali și au anunțat că fuzionarea instanțelor din Comrat, Vulcănești și Cahul ar încălca statutul Autonomiei găgăuze. Doina Ivanov a urmărit subiectul.
Doina Ivanov, jurnalistă: Noua hartă regională a fost realizată de Guvern și transmisă în Parlament. După reformă, ar trebui să rămână trei Curți de Apel: Nord, Centru și Sud. Așadar, Curtea de Apel Comrat va fuziona cu cea din Cahul, dar sediul secundar va rămâne la Comrat. Iar sediul judecătoriei Comrat din Vulcănești va fi transferat la Judecătoria Cahul.
Acum trei zile, bașcana găgăuză, Evghenia Guțul, și președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov s-au întâlnit cu primarii și aleșii regionali. Ei nu sprijină acest proiect și consideră că ar fi contrar statutului Autonomiei găgăuze. Pe de altă parte, la Vulcănești, activează efectiv doar un judecător. În plus, Vulcăneștiul este mai aproape de Cahul decât de Comrat, diferența fiind de 50 de kilometri. Anul trecut, la Curtea de Apel Cahul sarcina de lucru a constituit 490 de dosare per judecător. Iar la Comrat acest raport era de 659 de dosare per judecător.
Fuzionarea în Curtea de Apel Sud ar permite reducerea costurilor și specializarea judecătorilor, susțin responsabilii de la justiție, care au propus noua hartă judiciară.
În general, practica europeană recomandă o judecătorie la o sută de mii de locuitori, iar practica națională - cel puțin nouă judecători pe instanță, în așa fel încât să fie create complete de judecată specializate. De altfel, doar sediul Judecătoriei Ungheni corespunde standardelor.
Radu Osipov: Rămânem „ÎN CONTEXT”, în platou a venit Vladislav Gribincea de la Centrul de Resurse Juridice. Bună seara, vă mulțumesc pentru că ați acceptat să discutăm. Am văzut că CRJM a făcut și mai multe rapoarte și evaluări despre cum ar trebui să arate o hartă judiciară. Dar până să ajungem la logica modificărilor și comasărilor, vreau să vă întreb mai întâi despre acest conflict. De fapt, dacă putem să-i spunem conflict, această părere care a venit din Autonomia găgăuză că, iată, Guvernul ar încălca statutul special al autonomiei prin comasările din sudul Republicii Moldova, prin Curtea de Apel Sud și prin transferul Vulcăneștiului la Judecătoria Cahul.
UTA GĂGĂUZIA, FĂRĂ DREPT DE A SE IMPLICA ÎN JUSTIȚIE
Vladislav Gribincea: Haideți să spunem tranșant cum este. Autonomia găgăuză este o autonomie culturală, ea nu este o autonomie administrativă. De exemplu, administrația publică locală din teritoriu nu are nimic cu numirea judecătorilor, cu promovarea judecătorilor, cu eliberarea din funcții a judecătorilor. Asta este apanajul președintelui țării și al Consiliului Superior al Magistraturii. Prin urmare, acreditarea ideii că „ăștia sunt judecătorii noștri, aceia nu sunt judecătorii noștri, în aceia nu avem încredere, în aceștia avem încredere” nu are niciun substrat. E o chestie pur artificială. A doua chestiune. De facto, nu schimbă absolut nimic. Unicul lucru care se face este că din două curți de apel se creează una la nivel administrativ. Sediile rămân tot acolo. Adică, cum au fost șapte sau opt judecători de la Curtea de Apel Comrat, așa vor rămâne.
Radu Osipov: Deci, conducerea Autonomiei nu ar avea argumente puternice pentru că de fiecare dată când se discută decizii pe care trebuie să le ia autoritatea centrală, apare argumentul statutului special și Legii din 1994. Cu toate că acolo sunt făcute unele mențiuni la judecătorii și procuraturi.
Vladislav Gribincea: A fost o normă specială la judecătorii, care a fost declarată neconstituțională. Acum, Autonomia nu are nimic cu judecătoria. Există ceva cu Procuratura, dar noi nu discutăm acum de Procuratură. În Legea Procuraturii este o soluție în acest sens. Ceea ce voiam să spun eu este că toți judecătorii sunt la fel de independenți, trebuie să fie la fel de independenți, și în Chișinău, și în Comrat, și în Bălți sau Ungheni, sau Soroca. Și nu contează de unde vin acei judecători. Ei sunt obligați să fie imparțiali când examinează cauzele. Deja unde se află ei fizic mai puțin contează. Din contra, cu cât mai aproape de administrațiile publice puternice se află, cu atât mai mult sunt tentați să fie mai atenți la ce spune acea administrație publică și asta le afectează independența.
MAI PUȚINE JUDECĂTORII, DAR FUNCȚIONALE
Trendul general este de a avea judecătorii mai puține, dar mai mari și mai îndepărtate de administrația publică. De exemplu, în Germania, Curtea Constituțională (n.r. Curtea Constituțională Federală) nu se află la Berlin și nici Curtea Supremă nu se află la Berlin. Una este cu sediul în Karlsruhe, alta este în Leipzig, depărtate la distanțe aproape egale de Berlin pentru a fi mai departe de politic.
Radu Osipov: În cazul de față, logica reformării hărții judiciare, din câte înțeleg, sunt costurile, sunt în același timp cheltuielile administrative, transport, chiar și unii judecători nu fac naveta, dar preferă să închirieze locuințe. Și dincolo de acest lucru, ar putea fi folosită această hartă judiciară în momentul de față pentru tergiversări? Sau există slăbiciuni ale sistemului care ar trebui înlăturate prin restructurarea instanțelor?
Vladislav Gribincea: Această lege este adoptată cu șapte ani în urmă. Adică nu se schimbă absolut nimic astăzi. Ideea era ca să ai mai puține judecătoriu, dar mai mari. De exemplu, în Republica Moldova există judecătorii cu doi sau trei judecători. Ce se întâmplă în cazul în care unul sau doi se îmbolnăvesc sau pleacă în concediu și judecătorul care a rămas este indisponibil să judece acea cauză dintr-un motiv obiectiv? Dosarul trebuie transmis într-o altă instanță.
INSTANȚELE MICI NU FAC FAȚĂ DIN LIPSĂ DE PERSONAL
Ce se întâmplă în cazul în care se recuzează acel judecător? Tot același lucru se întâmplă. Ce se întâmplă în cazul în care trebuie să judece în trei complet și nu sunt trei judecători? De exemplu, la Vulcănești toate dosarele până acum mergeau la Comrat, la 100 km. Sau între curțile de apel - Curtea de Apel Cahul și Curtea de Apel Comrat în prezent au câte șase sau șapte judecători. În momentul în care un complet examinează o măsura de arest, dosarul penal aproape întotdeauna merge în cealaltă instanță, pentru că în acea instanță nu mai sunt judecători care să judece cauza în fond. Și asta, de fapt, duce în primul rând la tergiversări, în al doilea rând, duce la cheltuieli mari și, în al treilea rând, duce la afectarea calității justiției. Fiindcă judecătorii au un volum de muncă disproporționat.
PRACTICA UE: O INSTANȚĂ LA O SUTĂ DE MII DE LOCUITORI
Când instanțele sunt mici, volumul întotdeauna e mai mare. Nu poți să le redistribui egal. În situațiile de criză, de exemplu, concedierea unui judecător, indisponibilitatea unui judecător, practic, nu pot fi soluționate. Și, trei, asta tergiversează procesul foarte-foarte mult pentru justițiabil. Și bineînțeles că asta costă mai scump în toată lumea.
De exemplu, în Olanda. Pentru toată Olanda, unde sunt 18 milioane de oameni, sunt 11 judecătorii. La noi, potrivit proiectului, trebuie să fie 14. Teritoriul Olandei este cu 30 procente mai mare decât al Moldovei, populația este de șase ori mai mare ca a Moldovei, iar curți de apel sunt doar câteva și nu există judecătorii care să deservească mai puțin de un milion de oameni, iar curți de apel - 5 milioane, dacă nu greșesc.
Radu Osipov: Ar fi motivată această reformare a hărții judiciare și de realitatea demografică? Pentru că vedem peste tot, parcă în fiecare domeniu se adoptă această strategie de comasare și reducerea cheltuielilor din cauza emigrației și în general a realității demografice.
SUNT 504 JUDECĂTORI ÎN SISTEM
Vladislav Gribincea: Potrivit ultimelor date statistice, în Republica Moldova, fără Transnistria, sunt două milioane 600 de mii de oameni. La aceste două milioane 600 de mii, noi avem 504 judecători. Acești 504 judecători vor lucra fie într-un sediu mai mare, fie într-un sediul mai mic, numărul lor nu se schimbă. Ei pur și simplu pot fi mutați dintr-o parte în alta. În momentul în care ai o judecătorie cu 25 de judecători, de exemplu, acolo poți să specializezi judecători. Unii se ocupe de penal, alții se ocupă de civil și poți să respecți așa-numita distribuire aleatorie. Adică nimeni nu știe la cine o să nimerească dosarul. Dar în momentul în care judecătorii sunt specializați, dosarele merg mai repede.
Asta e una. A doua, vă închipuiți cât costă să menții 40 de judecătorii și cât costă să menții 14 judecătorii. Adică e mult mai puțin - nu ai 40 de președinți, de vicepreședinți, ai doar 14. Asta e mai ieftin. Întreținerea clădirilor, întreținerea personalului e o altă problemă. Și ultima. Argumentul care se invocă că se distanțează judecătoriile de persoane, de persoanele care vor să obțină dreptate. Prima, este dosarele simple, civile. Marea majoritate a lor se examinează în procedură scrisă, adică persoanele nici nu apar în instanța de judecată. Doi, acum se implementează procedura de digitalizare a justiției prin care vor putea să depună cererea de chemare în judecată prin e-mail. Trei, majoritatea persoanelor în dosarele complicate sunt reprezentate de avocați, pentru ei nu contează acest lucru.
PROCEDURI DE DIGITALIZARE A JUSTIȚIEI
Și, statistic, noi am făcut o statistică în anul 2015, un moldovean apare în instanța de judecată de două sau de trei ori în viață. Noi închidem școli pentru a le optimiza și a le face mai eficiente. Școli în care oamenii călătoresc în fiecare zi, elevii, am în vedere, ca să obțină studii, iar despre instanțe judecătorești, nici vorbă.
Practica generală este de a avea judecătorii cu cel puțin o sută de mii de oameni pe care să-i deservești. În acest moment, dacă am urma acea logică, ar trebui să avem în Republica Moldova 11 judecătorii, nu 14, cum spune Ministerul Justiției astăzi.
Radu Osipov: Există o presiune mare pe judecători și această sarcină de lucru, au fost și rapoarte ale Consiliului Superior de Magistratură. Cum ar putea fi depășită această situație de criză, cel puțin pentru moment, până vom ajunge într-un final să vedem și Vetting-ul încheiat și tot procesul de reformare judiciară?
Vladislav Gribincea: Da, există discuții, dar aceste turbulențe se resimt mult mai mult în instanțele mici, în instanțele mari acest lucru nu se resimte. Să vă dau un exemplu. Mai înainte, în Chișinău exista aproape același număr de judecători, dar existau cinci judecătorii, cu cinci președinți de instanță, cu 15-18 judecători. Acum în Chișinău sunt 154 de judecători specializați. Adică o singură judecătorie, sunt câțiva vicepreședinți și restul judecătorilor specializați. Vă asigur că ei examinează cauzele mai rapid. Asta e unu. Și doi, din cauza că s-au comasat aceste sedii, s-a putut face o analiză - care trebuie să fie volumul de muncă per judecător? Fiindcă anterior în Chișinău volumul de muncă era de două ori mai mare decât în teritorii. Acum volumul de muncă în Chișinău, datorită acestei comasări, e comparabil cu ceea ce se întâmplă în teritoriu.
13 SEDII NOI PENTRU JUDECĂTORII
Mai este o problemă cu instanțele mici. În instanțele mici nu sunt doar judecători, sunt interpreți, sunt grefieri, sunt asistenți ai judecătorilor. În raioanele mici practic nu găsesc specialiști care să îndeplinească aceste sarcini. Plus acolo trebuie să ai servere, sedii, electricitate, internet. Ce se întâmplă în cazul în care, Doamne, ferește, apare o criză? Nu știi.
Ministerul Justiției ce propune este ca până acum efectiv administrativ sunt 15, le reduc la 14. Și să înceapă construcția sediilor. Adică, efectiv, se vor construi 13 sedii noi pentru judecătorii, care să corespundă celor mai moderne cerințe și, inclusiv, posibilității digitalizării instanțelor, așa încât accesul la ele să fie cât mai ușor.
Radu Osipov: De ce am insistat pe această sarcină de lucru a judecătorilor, pentru că unii comentatori au dat de înțeles că, în cazul dosarelor de rezonanță, pentru că toată lumea așteaptă sentințe și hotărâri în dosarele de rezonanță, anume această sarcină este folosită ca o metodă de tergiversare și de a pune presiune pe instanță, în așa fel ca examinarea să dureze mai mult.
DOSARE DE REZONANȚĂ ȘI INDEPENDENȚA JUDECĂTORILOR
Vladislav Gribincea: Asta nu este chiar așa. Adică volumul de muncă acum între judecătorii variază, cred eu, în proporție de 30-40%. Adică nu poți să spui că într-o instanță sunt o mie de dosare per judecător, în altă instanță sunt 500 de dosare per judecător. S-a mai balansat un pic sistemul.
Pentru mine este cert că dacă un dosar de rezonanță durează prea mult, fie acolo sunt argumente foarte serioase care trebuie discutate, fie judecătorii nu sunt suficient de curajoși să dea o soluție foarte rapidă. Și atunci asta nu are nimic de-a face cu optimizarea, asta mai degrabă are de-a face cu cât de independenți sunt judecătorii.
