Interviu ÎN CONTEXT// Anatol Țăranu: Referendumul va confirma identitatea europeană a cetățenilor Republicii Moldova
Dacă în cadrul referendumului amendamentul va fi susținut, textul Constituției va conține aspirația europeană a Republicii Moldova, exprimată prin voința majorității cetățenilor, iar, după toate probabilitățile, plebiscitul se va termina cu victoria cursului european. Opinia aparține istoricului și fostului ambasador, Anatol Țăranu, și a fost exprimată în emisiunea „ÎN CONTEXT”. Expertul a mai explicat că statutul de membru al Uniunii Europene vine cu o serie de condiționalități și foarte multe avantaje, iar delegarea împuternicirilor este o confirmare că țara va avea dreptul la ele.
Radu Osipov: Comisia juridică din Parlament a publicat proiectul de Lege care va fi supus referendumului. Așadar, deputații propun introducerea unui preambul în Constituție: „Integrarea europeană este un obiectiv strategic al Republicii Moldova”. Dar în același timp, apare un titlu separat care reglementează modul în care Republica Moldova ar putea adera. Comisia juridică a organizat consultări la Parlament, urmează definitivarea proiectului și avizul Curții Constituționale.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că amendamentele la Legea supremă ar trebui să fie concise. Textul propus de Parlament drept preambul stabilește identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și declararea integrării în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic.
Amendamentele introduc un capitol separat dedicat integrării europene. Potrivit proiectului, Aderarea la Uniunea Europeană poate fi decisă prin votul Parlamentului cu majoritate simplă, iar legislația europeană va fi prioritară după aderarea la uniune.
Curtea Constituțională va avea la dispoziție zece zile pentru a oferi avizul la amendamentele propuse de Parlament. Dacă procedura va fi aprobată, alegătorii vor avea șase luni ca să analizeze conținutul viitoarelor modificări, iar apoi vor fi chemați la vot.
La sfârșitul anului trecut, președinta Maia Sandu a anunțat organizarea unui referendum proeuropean, ulterior majoritatea parlamentară PAS a modificat Codul electoral pentru a desfășura scrutinul în aceeași zi cu alegerile prezidențiale din această toamnă.
Radu Osipov: Continuăm „ÎN CONTEXT” cu Anatol Țăranu, comentator politic și istoric. Așadar, nu a fost destul un preambul. Parlamentul decide să mai adauge un titlu nou în Constituția Republicii Moldova. Preambulul specifică în modul următor: „Reconfirmând identitatea europeană a poporului Republicii Moldova, declarând integrarea în Uniunea Europeană obiectiv strategic al Republicii Moldova”. Cum găsiți acest amendament și dacă e necesară completarea, despre care vreau să discutăm pentru că provoacă anumite semne de întrebare?
INTEGRAREA EUROPEANĂ, OBIECTIV STRATEGIC
Anatol Țăranu: Eu cred că acest amendament care acum se dezbate și care trebuie să fie încă aprobat de Curtea Constituțională, vine să fortifice la nivel de Constituție aspirația europeană a Republicii Moldova. Ce putem să spunem? Asta e voința majorității parlamentare și ei merg pe această cale. Este un act politic, iar actuala majoritate parlamentară este una proeuropeană eminamente.
Din acest punct de vedere, ei sunt de părerea că trebuie să facă acest amendament la Constituție. Și după toate probabilitățile, dacă în cadrul referendumului acest amendament va fi susținut, noi vom avea în textul Constituției această specificare care, după părerea mea, cu adevărat suplimentar va confirma faptul că majoritatea populației Republicii Moldova, majoritatea cetățenilor sunt de orientare europeană.
UN TITLU NOU ÎN CONSTITUȚIE
Radu Osipov: Și mai sunt alte amendamente, un titlu nou în Constituție: integrarea europeană. Parlamentul încearcă să anticipeze aderarea la Uniunea Europeană, pentru că vedem propunerea pe care a făcut-o Comisia juridică este că aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive și la actele de revizuire a tratatelor constitutive să fie decise de Parlament prin lege organică. Asta ar însemna, de fapt, că ratificarea Tratatului de aderare ar putea trece doar prin Parlament. Dar mai degrabă aici cred că ar trebui să vorbim și despre câtă suveranitate cedăm Uniunii Europene? Sau este prea devreme să discutăm acest lucru?
Anatol Țăranu: De discutat poți întotdeauna, nu e o problemă. Alta e că deocamdată niciun dram de suveranitate nu cedăm către Uniunea Europeană.
Radu Osipov: Sau să delegăm, mai bine spus.
Anatol Țăranu: Păi da, să delegăm. Asta e problema. Dar deocamdată nu facem acest lucru, fiindcă nu suntem membri ai Uniunii Europene. Doar putem acum să discutăm ce ar fi în viitor.
AVANTAJELE ȚĂRILOR, OFERITE DE UE
Problema e că această delegare a împuternicirilor nu se face din contul intereselor țărilor care devin membre ale Uniunii Europene. Invers, calitatea de membru al Uniunii Europene vine cu foarte multe avantaje, iar această cedare sau mai bine zis delegarea unei părți a suveranității este nimic altceva decât confirmarea faptului că țara poate să se bucure de toate avantajele pe care le obține de la Uniunea Europeană.
Nici o țară benevol nu cedează din suveranitatea sa, dacă nu primește o recompensă corespunzătoare. Toți membrii Uniunii Europene au mers pe această cale, au delegat o parte din suveranitatea statului lor către organele centrale ale Uniunii Europene, anume din considerentul că aceasta favorizează membrii Uniunii Europene. Ei fac aceasta fiindcă asta este convenabil pentru oameni. Și oamenii, cetățenii țărilor europene, unde gradul de democratizare a societății, inclusiv de conștientizare a ceea ce înseamnă valoarea suveranității naționale, este mai înalt decât în Republica Moldova, și acolo cetățenii au mers pe această cale din simplul motiv că recompensa este mult mai mare decât ceea ce se numește cedarea acestei părți a suveranității.
Radu Osipov: Ar exista poate și unele riscuri dacă e simplificată, această procedură de ratificare a Tratatului de aderare? În același timp, poate fi simplificată și procedura înapoi, pentru că nu știu dacă avem garanția că forțe politice proeuropene vor fi întotdeauna la guvernare sau cel puțin am văzut Brexit-ul, că s-a făcut ieșirea din UE prin referendum. Sunt și unele păreri că dacă facem totul atât de simplu și procedura înapoi, la fel, ar putea fi simplă.
CURSUL EUROPEAN - IREVERSIBIL
Anatol Țăranu: Eu cred că e o chestie de dezbatere. Putem să cântărim și pro, și contra. Deocamdată, aceasta nemijlocit nu vizează interesul cotidian al Republicii Moldova și al cetățenilor ei. Rămâne încă de îndeplinit o serie de condiționalități pentru a deveni eligibili pentru Uniunea Europeană.
Eu cred că mai degrabă aici este vorba de niște considerente politice. Iar în societatea moldovenească și cursul european al Republicii Moldova, din păcate, la această etapă, încă nu este unul ireversibil. Și încercarea aceasta de a introduce în textul Constituției niște stipulări care vorbesc tranșant despre orientarea europeană a Republicii Moldova este, după părerea mea, din punct de vedere politic, nimic altceva decât încercarea de a complica pe viitor adepților orientării eurasiatice a Republicii Moldova de a schimba cursul. Acum ei pentru a face această schimbare trebuie să umble la textul Constituției, ceea ce, desigur, va fi complicat.
Deci, cursul european al Republicii Moldova, din punct de vedere al stipulării constituționale, nu va putea fi schimbat doar printr-o simplă majoritate parlamentară. Acum, e nevoie de 2/3 pentru a schimba textul Constituției. Acesta e sensul politic al acestor schimbări pe care le urmărește actuala guvernare.
Asta în afară de faptul că, indiscutabil, în toată această tevatură legată de schimbarea Constituției și de introducerea în textul Constituției a stipulărilor privind orientarea europeană a Republicii Moldova, indiscutabil, are și o conotație electorală, având în vedere că în toamnă ne așteaptă alegeri prezidențiale.
SANDU ȘI CAPCANA OPOZIȚIEI
Radu Osipov: Ce vor vota alegătorii moldoveni și la prezidențiale, dar și prin acest referendum? Pentru că dacă ar fi fost doar un simplu preambul parcă ar fi fost mult mai clar pentru oameni, dar în situația în care mai apar amendamente suplimentare totuși și e nevoie și de timp, dar și de efort de explicat ce se dorește prin modificarea Constituției?
Anatol Țăranu: Este adevărat, numai că eu cred că majoritatea covârșitoare a cetățenilor Republicii Moldova care vor veni la referendum e puțin probabil că vor pătrunde în nuanțele juridice ale stipulărilor, ale formulărilor juridice și tot așa. Pentru dânșii lucrurile se vor simplifica într-o formulă majoră; tu ești pentru orientarea europeană sau ești împotrivă? Acesta va fi de fapt sensul acelui vot pe care îl va da fiecare cetățean al Republicii Moldova.
Și din acest punct de vedere, eu cred că actuala guvernare și în speță Maia Sandu i-a prins în capcană pe liderii opoziției antieuropene, care încearcă să torpileze ideea referendumului și în așa fel, volens nolens, se plasează în postura oamenilor care se împotrivesc cursului european.
Iar Maia Sandu se asociază cu cursul european sută la sută. Și dacă de la bun început s-a mizat pe faptul că referendumul va consolida votul european nu doar pentru referendum, dar și pentru Maia Sandu, păi această poziție pe care o ocupă astăzi opoziția antieuropeană o favorizează pe Maia Sandu maxim, fiindcă ea, din toți liderii proeuropeni, se asociază cel mai mult cu orientarea europeană și are cel mai înalt rating.
REFERENDUMUL, VICTORIA CURSULUI EUROPEAN
Radu Osipov: Dar, domnule Țăranu, nu le-ar conveni și partidelor, și forțelor antieuropene un referendum pentru că, până la urmă, poporul decide și probabil vor avea ocazia să facă fie campanie de boicotare, fie campanie antieuropeană, fie nu își doresc ei să preia această retorică antieuropeană, dar e o șansă pentru toată lumea să-și spună punctul de vedere? E ceva ce ar trebui să convină și majorității și opoziției, mai ales opoziției antieuropene.
Anatol Țăranu: Dacă e să reieșim din faptul că toate sondajele sociologice arată o depășire, este adevărat modestă, dar o depășire a adepților orientării europene în Republica Moldova contra sau în detrimentul orientării eurasiatice, atunci trebuie să fim conștienți inclusiv de faptul că referendumul, după toate probabilitățile, se va termina cu victoria cursului european.
Problema este că în cazul dacă nu ar fi existat această înverșunare împotriva referendumului, oamenii poate ar fi neglijat acest referendum. Dar din acel moment în care forțele antieuropene spun categoric: „Nu, trebuie să boicotăm”, ăsta e un argument serios pentru toți adepții cursului european ca să vină și să voteze pentru cursul european, ca să nu admită ca antieuropenii să aibă câștig de cauză.
Eu cred că se produce în așa fel o mobilizare a sectorului europenist în Republica Moldova și, din acest punct de vedere, inițiatorii referendumului și-au atins scopul. Dar desigur că asta defel nu înseamnă că rezultatul referendumului este garantat. Dacă nu va exista o campanie susținută în favoarea referendumului, inclusiv în formarea rezultatului referendumului, el desigur că ar putea să se termine cu un rezultat mai prost pentru adepții orientării europene, inclusiv pentru partidul de guvernare.
ANTIEUROPENII INDUC ÎN EROARE ELECTORATUL
Radu Osipov: Domnule Țăranu, foarte pe scurt, pentru că nu am reușit să vă întreb până acum, despre acest curent: „Nici cu Estul, nici cu Vestul”. Un fel de ideologie prin noi înșine, că nu am avea nevoie de aliați în ecuația referendumului. Este sau nu periculoasă această idee?
Anatol Țăranu: Dar nu există orientarea „Nici cu Estul, nici cu Vestul”. Este absolut evident că cei care încearcă să se așeze undeva pe la mijloc este nimic altceva decât un cal troian al cursului antieuropean. Ei sunt din aceeași tabără antieuropeană. Pur și simplu, încearcă să inducă în eroare o parte din electoratul europenist, oferind de parcă o soluție mai fezabilă. În realitate, toți oamenii trebuie să înțeleagă că ei de fapt fac parte din tabăra antieuropeană.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru această discuție.
