Interviu ÎN CONTEXT// Dumitru Vicol: Sistemul bancar moldovenesc nu acceptă tranzacții prin Mir
Recentele sancțiuni americane au declanșat un val de schimbări în peisajul financiar internațional, afectând puternic utilizarea sistemului de plăți Mir. În timp ce unele țări și companii au suspendat cooperarea cu Mir, utilizatorii se confruntă acum cu dificultăți în efectuarea tranzacțiilor internaționale. Cum influențează aceste sancțiuni modul în care oamenii își gestionează finanțele și ce implicări pot avea aceste măsuri asupra economiei globale, a explicat în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT”, Dumitru Vicol, expert financiar-bancar la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
Radu Osipov: Mai întâi de toate, ce este acest sistem rusesc de plăți Mir? Din câte înțeleg, nu era foarte popular înainte de 2022, când Rusia a invadat Ucraina pe scară largă, iar după aceasta, principalele platforme internaționale de tranzacționare și-au suspendat activitatea pe teritoriul Federației Ruse. Deci, unde pot fi folosite aceste carduri Mir? Ce jurisdicții le mai acceptă? Citisem că, până recent, de exemplu, erau funcționale în Turcia parțial.
Dumitru Vicol: Mir reprezintă o ambiție a Federației Ruse de a crea un sistem alternativ de plăți, care ar putea contrabalansa puterea dominantă a dolarului și a sistemului de tranzacție Swift. În principiu, au reușit să facă progrese, fiind acceptat în țări precum Turcia, Kazahstan, Armenia și Germania. Totuși, după invazie, multe țări care erau relativ apropiate de Federația Rusă s-au retras sau nu mai acceptă tranzacții în baza acestui sistem Mir. Acum, sistemul Mir poate fi folosit doar în țările sau regiunile nerecunoscute de restul lumii, sub controlul Rusiei, cum ar fi, Venezuela, Cuba și Iranul. Au existat câteva încercări cu India și acum se discută cu China, dar, în principiu, arealul geografic este destul de limitat unde pot fi folosite aceste carduri Mir, majoritatea tranzacțiilor fiind interne în Federația Rusă.
Radu Osipov: Recent, Statele Unite ale Americii au extins lista sancțiunilor, iar acest sistem Mir este vizat. Am observat că, începând cu anul 2024, multe bănci și companii au suspendat cooperarea cu acest sistem de plăți, de exemplu, băncile din Turcia sau chiar din Kârgâzstan. Foarte interesant este faptul că Samsung Pay din Coreea de Sud a suspendat utilizarea Mir-ului. Așadar, ce înseamnă, de fapt, sancțiunile americane? Pentru că ne dăm seama că foarte puțini și-ar dori să piardă tranzacțiile în dolari și să devină marginali în circuitul financiar internațional.
Dumitru Vicol: În principiu, chiar dacă nu existau sancțiuni specifice pe operatorul care gestionează sistemul Mir începând cu 2022, deja majoritatea sistemului bancar integrat care folosea dolarul nu mai oferea posibilitatea tranzacționării. Același lucru se aplică și băncilor din Moldova, de exemplu, care ar fi putut să folosească acest sistem, dar nimeni nu a văzut să ia riscul că ar putea fi incluse într-o listă de sancțiuni. Ce vreau să spun este că ultima reacție a Statelor Unite a pus capacul la ceva ce s-a întâmplat deja cu 2-3 ani în urmă. Nu mai există nici Viza, nici MasterCard în Federația Rusă. În sensul că nu aș spune că există sancțiuni specifice pe Mir, dar acum se vor schimba structura și poziția pentru că deja era schimbată după invazie.
Radu Osipov: În Republica Moldova, sistemul de plăți Mir poate funcționa sau nu, și cum funcționează sancțiunile pe care le aplică sistemul bancar împotriva Rusiei după invazia împotriva Ucrainei?
Dumitru Vicol: Sistemul bancar moldovenesc nu acceptă tranzacții prin Mir. Baza sistemului Mir nu este conectată. Atunci când a început războiul, au fost câteva discuții dacă Moldova ar putea să se conecteze pentru a profita de această oportunitate de a face tranzacții și cu Vestul, și cu Estul, dar sistemul bancar, deja controlat de mai mulți investitori străini, a decis deja că nu va risca. Totuși, nu aș subestima posibilitatea de a folosi carduri Mir pentru a procura anumite bunuri sau servicii. De exemplu, dacă mergi la o companie aeriană din Moldova și încerci să cumperi un bilet către Rusia, vei putea plăti cu Mir. Asta nu înseamnă că tranzacția va fi procesată prin centrul de procesare moldovenesc, ci probabil va fi procesată printr-un centru de procesare din Rusia. Există câțiva agenți economici sau platforme care pot accepta sistemul Mir. Și aici cred că se deschide oportunitatea pentru că chiar dacă, oficial, nu poți merge cu cardul la magazin să cumperi ceva, totuși online poți achita pentru unele servicii sau bunuri și în schimb poți primi favorul. Există un spațiu de manevră pentru a-l folosi în scopuri mai puțin curate.
Radu Osipov: Dar vreau să înțeleg dacă, fizic, acești bani ar putea să ajungă în Autonomia găgăuză și întrebarea mea este dacă, de ce nu, Transnistria să fie o portiță deschisă pentru ca acești bani rusești să fie transformați în lichidități? Pentru că am citit păreri că în Transnistria funcționează acest sistem de plăți Mir și, adică, ar trebui să fim atenți la acest aspect.
Dumitru Vicol: Nu sunt sigur că în Transnistria funcționează în mod real. În sensul că, hai să spunem, funcționează în mod real pentru a scoate bani cash din bancomat. Pentru că sistemul bancar transnistrean nu este conectat să facă tranzacții prin sistemul bancar moldovenesc, care este controlat de Banca Națională a Moldovei. Este dificil pentru Transnistria. Vorbind de tranzacții online și tranzacții cash, este dificil să scoți cash-ul. Am putea fi puțin creativi și am putea spune astfel. Am putea spune că o persoană cumpără un bilet de avion, de exemplu, Chișinău-Moscova, cu un card Mir, dar în schimb primește echivalentul în numerar la acea sumă de bilet de avion. Adică cardul să fie folosit pentru a plăti unele servicii în numerar. Dar în general, să mergi cu cardul Mir și să extragi numerar, mi se pare că este aproape imposibil. Dar, iarăși, asta nu înseamnă că trebuie subestimată creativitatea unora. Adică ar putea, nu știu, să aibă un acord în care cineva îți dă numerar, iar tu îi plătești serviciile pe care le importă sau le exportă către Rusia sau ceva de genul acesta.
Radu Osipov: Dar, din punct de vedere sistemic, în general, cum vi se pare, această idee ca, să spunem, pensionarii sau bugetarii din Autonomia găgăuză să aibă conturi deschise în acest sistem Mir și chiar să primească propriu-zis transferuri?
Dumitru Vicol: Este imposibil pentru că ar trebui să fie o bancă, care operează asta. Deci trebuie să fie o bancă operată și licențiată de către Banca Națională a Moldovei. Deci, în principiu, cineva ar trebui să înființeze o bancă, să obțină licența de la BNM și, apoi, să ceară permisiunea de a se conecta la Mir. În timp ce nu există o bancă controlată de autoritățile locale din Găgăuzia și nu are licență, este practic imposibil. Toate oportunitățile de a folosi acești bani sau carduri Mir sunt doar în cadrul tranzacțiilor pe platforme rusești și pentru a plăti servicii care necesită conexiuni cu Rusia. Dar este practic imposibil ca Autonomia găgăuză să poată extrage cash prin bancă sau bancomat care sunt în autonomie.
