INTERVIU // Dan Perciun: Studiile de calitate, rezolvarea deficitului de cadre și digitalizarea sistemului sunt prioritare în educație
Digitalizarea sistemului, accesul la educația de calitate, soluționarea deficitului de cadre, formarea profesională, reparațiile sediilor și dotarea cu echipamente, dar și fuzionarea universităților cu instituțiile de cercetare. Acestea sunt doar câteva dintre prioritățile enunțate de către ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în emisiunea „BUNĂ SEARA” de la Moldova 1. O sinteză a interviului o vedeți mai jos.
PROBLEME SISTEMICE ÎN EDUCAȚIE
„Prioritățile legate de problemele cu care se confruntă educația din Republica Moldova încercăm consecvent să le implementăm în opt luni. Ne concentrăm pe creșterea accesului la educația de calitate, în special pentru copiii din mediul rural. Ne preocupăm de reducerea deficitului de cadre didactice, iar pentru a acoperi aceste locuri, atragem mai mulți tineri specialiști și, totodată, se mențin cei care sunt în sistem. Și, nu în ultimul rând, ne axăm în special pe subiectele legate de ce se predă la școală, ce facem mai departe cu curriculumul școlar și care sunt perspectivele în acest sens.”
REȚEAUA CELOR 35 DE ȘCOLI-MODEL
„Este o inițiativă care vine să răspundă acestei provocări privind discrepanța foarte mare în performanța elevilor din școlile mici și școlile mari. Încercăm să creăm acei poli de atracție pentru părinți din rândul școlilor din centrele raionale, în mare parte care au 500 de elevi, dar mai au capacitatea de a mai atrage elevi (200 de locuri libere, conform proiectului). Să investim în această rețea de 35 de instituții, să creăm toate condițiile necesare ca ele să devină atractive. Și, totodată, să procurăm autobuze ca să rezolvăm problema deficitului de transport. Și dacă vrea cineva dintr-o localitate apropiată să se deplaseze în acea școală, poate s-o facă. Din această abordare este și acea alocație de 50 de euro, pe care urmează să o acordăm pentru părinții care au în prezent copii într-o școală cu mai puțin de 50 de elevi, dar aleg să facă o tranziție spre o instituție de învățământ mai bine asigurată cu cadre didactice și condiții de studiu mai bune. Suntem antrenați în acest proces alături de Banca Mondială. Este nevoie de circa 70 de milioane de euro ca să ducem la bun sfârșit această investiție. În prezent, de la Banca Mondială avem circa 10 milioane și suntem în proces de identificare a altor parteneri și donatori. În aceste instituții urmează să se facă reparații, să se asigure cu echipamente digitale de tot felul, să se renovează terenurile sportive.”
DEFICITUL DE CADRE DIDACTICE
„A doua mare provocare pe care o avem este deficitul de cadre didactice. Avem 7000 de profesori care lipsesc în sistem. Dacă ar lucra toată lumea doar pe o normă didactică și n-ar avea suprasarcini, ar trebui 7000 de oameni. Avem 1000 de absolvenți la pedagogie și doar 250 vin în școli în fiecare an. Cam astea sunt tendințele din ultimii ani. Sunt mai multe motive. Dacă nu se îmbolnăvește nimeni și nu se pensionează nimeni, ne trebuie 30 de ani ca, la ritmul actual de încadrare în profesie, să acoperim deficitul de cadre didactice. Salariul este o componentă a acestei probleme. Anul trecut, am majorat salariul cu 15%, a fost acea plată unică de 5000 de lei, s-au majorat sporurile specifice. Un salariu al unui tânăr specialist ajunge la 10 mii de lei, al unui profesor cu experiență poate ajunge la 14 mii de lei pentru o normă didactică a unui profesor care are grad didactic superior. Problema salarială este una importantă și suntem în discuții cu sindicatele. Vedem ce reușim să mai facem în 2025, dar vreau să asigur că la minister conștientizăm foarte bine că este necesar să facem aceste investiții și încercăm să convingem Ministerul Finanțelor, dar și alți parteneri.”
DEBIROCRATIZAREA INSTITUȚIILOR
„Sunt și alte elemente la care lucrăm: condițiile de lucru, birocrația. Avem așa un slogan la minister: Profesorii trebuie să se ocupe de copii, și nu de hârtii! Și în ultimele luni am redus, simplificat tot felul de proceduri. Am redus din așa-numitul nomenclator, lista de acte care trebuie să existe în școală. Profesorii de clase primare au un instrument de evaluare a copiilor, dar care era voluminos, s-a redus din volumul lui și încercăm și să digitalizăm un set întreg de rapoarte pe care le au, să le genereze automat, să nu mai fie nevoie să le completeze de mână. Am decis să nu mai evaluăm extern școlile. Am făcut pași, ne asigurăm că ei ajung în fiecare școală pentru că sistemul e mare și mecanismul de transmisie nu funcționează întotdeauna ce adoptăm la minister. Suntem într-un proces de informare și stimulare a instituțiilor.”
DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ
„Este extrem de important să investim în competențele profesionale. Educația este un domeniu în continuă schimbare, cu o mulțime de provocări, fie că e vorba de digitalizare, fie de o generație nouă de copii, în raport cu care e nevoie de alte metode didactice. Avem 4000 de profesori pentru care achităm aceste cursuri. Comparativ cu ce se întâmpla în anii trecuți, merg formatorii în instituția de învățământ, lucrează cu tot colectivul, abordează toate problemele. E o bună ocazie de a afla lucruri noi, de a lucra împreună ca echipă și de a face o schimbare în comun, inclusiv cu părinții, inclusiv cu elevii. Ministerul a creat o nouă instituție, Institutul Național pentru Educație și Leadership. E vorba de crearea unei rețele de mentori, care să ajute profesorii în parcursul lor profesional, care să ajute tinerii specialiști. Cineva cu mai multă experiență îi ajută să fie mai buni și promovează lucruri noi în școală.”
PROMOVAREA EXEMPLELOR POZITIVE
„E important cum construim discursul public, inclusiv mass-media, inclusiv ministerul în sistem, pentru că în educație se întâmplă foarte multe lucruri bune. Noi avem copii olimpici, noi avem profesori dedicați care lucrează de o viață, profesioniști cu vocație. Dar avem și anumite lucruri la care trebuie să mai lucrăm, fie că e vorba de plățile informale, fie că e vorba de incidente violente în școală, care au creat o percepție exagerat de negativă în raport cu profesia, cu școala. Trebuie cu toții să punem mai mult accent pe exemplele pozitive și să le promovăm activ, pentru că noi ne dorim ca tinerii să vină în profesie.”
ECUAȚII COMPLICATE, ABORDĂRI INDIVIDUALE
„Aceste tipuri de sancțiuni există în majoritatea codurilor de educație din Europa, chiar și în țările care sunt printre cele mai liberale și tradițional asociate cu un accent foarte mare pus pe drepturile copilului și bunăstarea în școală, precum Finlanda sau Suedia. Noi până acum nu le-am avut și nu facem nimic altceva decât să le urcăm la nivel de lege, să asigurăm o mai bună vizibilitate, predictibilitate, claritate. Când se aplică, când nu se aplică, în raport cu cine și așa mai departe. Nu este un instrument pe care îl vrem folosit, dar este un instrument in extremis. Când vorbim de exmatriculare, ea o să fie aplicabilă doar pentru cei care au mai mult de 16 ani, după decizia consiliului școlii și apoi obținerea unui aviz de la minister, implicarea asistentului social și implicarea polițistului, după caz. Se dorește să se păstreze copilul în școală și să i se ofere acolo tot suportul de care are nevoie, fie că e vorba de consiliere psihologică, fie că e vorba de o intervenție în raport cu familia. Dar admitem că pot exista și cazuri când toate aceste intervenții eșuează. Este o soluție in extremis, cu dreptul de a merge la alte instituții de învățământ. Avem opțiunea colegiului, a unei școli profesionale. Este important să monitorizăm fiecare caz și așa o vom face când se va ajunge la această acțiune. Vor fi cazuri izolate și atunci o să ne implicăm punctual pentru fiecare caz. Totodată, ar reduce impunitatea care a apărut în sistemul educațional și există și un sentiment de vulnerabilitate”.
„Există și incidente de violență din partea elevului în raport cu un alt elev sau un cadru didactic, violență din partea profesorilor în raport cu elevii și invers. De fiecare dată intervenim unde este cazul. Cerem demisia sau mustrare. Avem zero toleranță față de asta pentru a reduce din incidența acestui fenomen. Bineînțeles, e vorba de consiliere psihologică, plan individual de intervenție, lucru cu Comisia multidisciplinară. Vor fi monitorizați strict ca să nu existe abuzuri.”
PLĂȚI INFORMALE: 19 AMENZI APLICATE
„În școli plățile informale sunt o problemă, mai ales în municipiul Chișinău, din diverse motive. Nu este loc acestor plăți în școală. Rămânem fermi și categorici în raport cu oricare colectare de bani într-o instituție de învățământ cu participarea oricăror actori (părinți, elevi, profesori). Vom monitoriza și vom sancționa disciplinar. CNA s-a activizat și au fost aplicate 19 amenzi, în special pentru părinți. Intenționăm să oferim școlii posibilitatea de a recepționa donații. În Uniunea Europeană, în Statele Unite, există această implicare a comunității în viața școlară și ea este acceptată pe contul școlii. E o opțiune voluntară, fără niciun fel de implicare a părinților și anonimă. Să evităm oricare repercusiuni, în caz că cineva nu contribuie și așa mai departe, sau invers: să nu fie favorizat copilul al cărui părinte a plătit. O să construim acest mecanism prin sistemul guvernamental de plăți, prin card bancar, să contribuie direct în contul școlii pentru proiectele prioritare pe care le-a stabilit comunitatea.”
ACTIVELE INSTITUȚIILOR
„Credem că nu este oportun să cedăm părți din activele universității. Noi credem că proprietățile trebuie să rămână la universități, sunt niște bunuri care, în termen mediu și lung, pot genera venituri pentru universitățile noastre. Ele nu sunt suficient de bogate ca să își piardă activele și sper că o să ajungă să și le valorifice deplin pentru că dețin clădiri, dețin terenuri, care nu întotdeauna sunt valorificate. Și noi îi încurajăm foarte activ în ultima perioadă să facă acest efort: de a genera venituri proprii. Să se înțeleagă - statul vine și contribuie, achită pentru studii, achită pentru contracte, dar și universitățile, având aceste resurse, trebuie să le valorifice.”
REZULTATELE COMASĂRII UNIVERSITĂȚILOR
„A fost o decizie foarte bună. N-a fost neapărat comunicată suficient de bine, dar însăși decizia a venit un pic prea repede și poate a surprins. În cazul Universității Tehnice, Universității Agrare, a fost cea mai bună decizie care se putea de luat. Calitatea managementului s-a îmbunătățit semnificativ. Lucrurile care au fost descoperite la Universitatea Agrară merită pe deplin investigația din partea CNA, carduri bancare pe care veneau bani, neutilizate, număr incorect de studenți înmatriculați, suflete moarte, persoane angajate care nu erau în țară și care primeau salarii și așa mai departe. Acum avem investiții din partea partenerilor americani în campusul Universității Agrare, avem un Colegiu tehnic care s-a deschis acum acolo, vom repara cămine, a renăscut ferma care exista la Universitatea Agrară. Deci, ce se întâmplă este dinamică pozitivă și cred că e cel mai bun lucru care se putea întâmpla. La Universitatea de Stat din Moldova, fuzionarea cu instituțiile de cercetare nu e un proces simplu, un proces care în continuare trezește anumite întrebări din partea cercetătorilor, dar cred eu și cu implicarea activă lucrurile se așează. Avem și o formulă nouă de finanțare a cercetării în acest an, avem și o creștere a salariilor cu 22%. Se fac eforturi și pe dimensiunea de cercetare și intrăm într-o zonă a europenizării.”
INVESTIȚII DE 30 DE MILIOANE DE EURO
”În doi ani, Guvernul a investit mai mult de 500 de milioane de lei în instituțiile de învățământ superior. În mare parte, pentru dotări, renovări. Extindem proiectul actual pe care îl avem cu Banca Mondială pentru modernizarea învățământului superior cu încă 30 de milioane de euro, din 2025. Atâta timp cât echipamentul este învechit, condițiile de studii nu corespund rigorilor sau așteptărilor tinerilor. Acum vă invit să mergeți la universități, avem săli moderne, echipamente, foarte multe specialități suficient de competitive. Anul trecut, s-au deschis specialități noi, cu profesori de peste hotare. Este un proces de schimbare și eu îi îndemn pe tinerii noștri, în primul rând să meargă să le vadă înainte de a lua o decizie. Poate percepțiile care existau cu 10 ani în urmă nu mai sunt actuale astăzi. Am început să monitorizăm ponderea absolvenților de clasa a 12-a care aleg universitățile din Moldova și ea este în creștere. E o consecință a transformării prin care trec universitățile noastre, dar fără a nega că există și foarte mult de lucru în această direcție.”
