INTERVIU // Valeriu Pașa: Campania pentru referendum ce vizează politica externă a țării trebuie să determine clasa politică să-și consolideze forțele
Propaganda rusă e finanțată cu multe miliarde de dolari și trebuie să fim conștienți că această mașinărie a dominat zeci de ani pe subiecte importante, influențând opinia societății din Republica Moldova. Referendumul este un proces democratic și o oportunitate de dezbateri și informare obiectivă la nivel de clasă politică, de administrație sau de oameni simpli, ca să nu mai cadă pradă falsurilor. Opinia îi aparține lui Valeriu Pașa, președintele organizației WatchDog și a fost exprimată în platoul Moldova 1. Expertul susține că campania pentru plebiscit ce vizează politica externă a țării ar trebui să determine clasa politică proeuropeană să fie solidară consolidându-și forțele pentru a avea impact.
Radu Osipov: Rămânem „ÎN CONTEXT”. Comunitatea WatchDog a prezentat un sondaj care arată contrastele societății moldovene. Deși majoritatea vor în Uniunea Europeană, dacă privim spre extreme, vedem grupuri sociale închegate care așteaptă armata rusă. Valeriu Pașa de la WatchDog vine în platoul Moldova 1, dar mai întâi să o ascultăm pe colega mea, Valeria Tăbârță.
Valeria Tăbârță: Potrivit sondajului, societatea moldovenească nu este nici optimistă, nici pesimistă. Există un echilibru de opinii. Totuși, un aspect interesant este că mai încrezători în viitorul Republicii Moldova sunt acei oameni care vorbesc românește în familie. La referendumul pentru integrarea europeană, majoritatea ar vota pentru. În același timp, la încrederea populației, președinta Sandu este lider, pe locul doi este primarul capitalei, Ion Ceban. Pe de altă parte, există și o ierarhie anti rating, unde Ilan Șor este cap de listă, urmat de Igor Dodon. Opțiunea de vot pentru partide arată în felul următor: PAS, PSRM, „Șansa”, PCRM cu scoruri peste pragul electoral.
La fel sunt importante și răspunsurile privind securitatea națională. Iată câteva date interesante. Aproape jumătate consideră că Rusia este o amenințare și tot cam atâția cred că neutralitatea ne-ar putea apăra în cazul unei eventuale agresiuni. Dar există un nucleu de persoane care vor ca Rusia să anexeze Republica Moldova.
Radu Osipov: Rămânem „ÎN CONTEXT”. Valeriu Pașa, președintele Comunității WatchDog, este în platoul Moldova 1. Cum se explică aceste contraste și ce facem cu ele?
Valeriu Pașa: Nu sunt doar contraste, uneori sunt disonanțe. Te trezești că sunt oameni care răspund la prima vedere absolut contradictoriu. Poate să fie unul care susține aderarea la Uniunea Europeană, dar n-ar fi împotrivă și a faptului ca Republica Moldova să fie absorbită de Federația Rusă. Nu sunt mulți, dar sunt acești oameni. Sunt unii oameni care ar vota și pentru aderarea la Uniunea Europeană și pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică. Adică nu văd neapărat aceste lucruri în mod evident contradictorii drept fiind contradictorii. Avem o sumedenie de cauze: nivelul de cultură politică, nivelul de interes. Deseori oamenii în sondaje răspund cam prima ce le vine în cap pentru că nu au stat să se gândească foarte mult la aceste aspecte. Deci să stăm acum și să ghicim care sunt exact cauzele este și inutil din punctul meu de vedere. Contează să ne uităm la niște trenduri. Și asta am încercat să facem azi.
Radu Osipov: Personal, am răspuns o singură dată la un sondaj și mi s-a părut o responsabilitate pe bune. M-am gândit că, prin răspunsurile mele, influențez cumva și părerile altora.
Valeriu Pașa: Absolut. Dar important este să înțelegem, sunteți un jurnalist și eu sunt în acest domeniu. Pentru mine, aceste întrebări sunt absolut evidente. Ei, este o parte din lume care are cu totul alte preocupări. Sunt unii oameni care nu prea se uită nici la știri, nu sunt interesați și nu putem să ne așteptăm că toți reacționează și gândesc prin aceeași prismă. Cu toate acestea, ce vreau să remarc. Astăzi, în acest sondaj am prezentat niște tendințe multianuale pe anumite întrebări. Am luat o perioadă de mai bine de 20 de ani.
În Republica Moldova, spre deosebire apropo, de foarte multe țări, beneficiem de o bibliotecă foarte mare de date sociologice colectate cam după aceleași metode, sunt perfect comparabile și putem să ne dăm seama despre niște trenduri. În general, avem o creștere stabilă, lentă dar stabilă, a dispozițiilor proeuropene. Evident că agresiunea Federației Ruse a produs o dinamică mai ridicată. Deci foarte multă lume, care privea până atunci Rusia într-un mod neutru sau chiar pozitiv, a început să o vadă cu alți ochi. Din păcate, anumite trenduri s-au inversat pe parcurs. Însă, bunăoară, întrebarea dacă reprezintă sau nu Rusia o amenințare la adresa Republicii Moldova, încă anul trecut erau doar mai puțin de 43% care erau de acord. Acum sunt 48. Parcă nu e mare diferență, dar totuși 5 procente e o schimbare. În plus, sunt mai puțini cei care consideră că Rusia nu reprezintă o amenințare, decât cei care răspund afirmativ. Anul trecut, proporția era exact inversă. Deci sunt totuși niște tendințe în societatea noastră. Se vede și rezultatul muncii de explicare.
Radu Osipov: Este un sfert din respondenți care au răspuns că și-ar dori sau ar accepta anexarea Republicii Moldova.
Valeriu Pașa: Absolut. Dar ce este important și cam constant, daca o să observați. La întrebarea: ce ați alege între Uniunea Europeană și Uniunea Eurasiatică? Acolo tot sunt cam 25%. Dacă e să vedem cine sunt cei care votează împotriva aderării la Uniunea Europeană, tot sunt 25-26%, deci practic sunt aceiași oameni.
Radu Osipov: Și cât de corectă este această întrebare pentru că Uniunea Eurasiatică e parcă mai mult pe hârtie, nu e o construcție ca Uniune Europeană?
Valeriu Pașa: Aveți dreptate și cu toate acestea sunt 25%, deci sunt mai mulți - aproape 35% care ar vota pentru. Pe de o parte, vine din dezamăgirea de capacitatea Republicii Moldova de a se descurca singură. Noi avem cel puțin 10% din oameni care ar vota și cu UE, și cu Uniunea asta Vamală, și ea este o fantomă. Cu toate acestea, asta arată puterea propagandei rusești. Cât de adânc intră în percepția oamenilor. Oamenii nu au mai auzit nici o știre despre această Uniune Eurasiatică de ani de zile, ei practic o identifică că ar fi mai aproape, a fi în zona de influență a Federației Ruse. Asta înțeleg oamenii prin această Uniune Euroasiatică care, cum ați spus dumneavoastră, există mai mult pe hârtie. Fac și ei din când în când câte o adunare, mecanisme economice de cooperare sunt destul de puține și funcționează și acestea anevoios. Federația Rusă când vrea încalcă acele acorduri. Se întâmplă în cazul Armeniei și nu doar. Vedem că Armenia discută la modul serios să părăsească această organizație. Sunt multe procese.
Dar trebuie să fim conștienți, atunci când de zeci de ani, încă din perioada sovietică și nu a dispărut nici după independență, propaganda de stat rusă a dominat în Republica Moldova pe subiecte care țin de securitate, relații internaționale, domeniul militar. Deci ei practic au educat în locul nostru întreaga noastră societate, pentru că educația nu se termină odată cu școala, educația vine și de la televizor. Abia după momentul 24 februarie 2022, presa din Republica Moldova a început să acorde mai mare atenție acestor subiecte. La fel și societatea civilă. Noi tot facem muncă, dar durează.
Noi avem de-a face cu o mașinărie finanțată cu multe-multe miliarde de dolari în fiecare an. Și toată propaganda asta care este produsă în special pentru publicul din Federația Rusă ajunge și la noi. Și noi avem niște exemple care te uluiesc. 38% aproape de cetățeni consideră că Rusia este țara care cumpără cea mai multă producție din Republica Moldova, ceea ce este un fals. De foarte mulți ani asta nu este adevărat. Piața Uniunii Europene este mult mai importantă, deci România cred că de vreo două ori și jumătate mai mult cumpără produse decât Federația Rusă.
Și asta nu-i vreo întrebare unde poți să interpretezi. Nu, asta-s cifre seci. Și iată asta arată că oamenii noștri încă nu sunt suficient de bine informați. Instituțiile statului, presa, noi, societatea civilă încă nu ne facem suficient de bine lucrul astfel încât omul să știe. Rusia cumpără doar în jur de 5 procente din ceea ce exportă Republica Moldova. Uniunea Europeană cumpără 70 de procente. Astea sunt niște lucruri pe care trebuie să le repetăm.
Oamenii trebuie să înțeleagă atunci când vin ăștia să vă aburească cu gaz ieftin, care este o minciună, pentru că au promis, au promis „Șor” bunăoară, n-a mai adus nimic și nici nu putea să aducă. Acum le promite locuitorilor din Găgăuzia câte o mie de lei pe lună. Pot promite multe! El le-a promis și aeroport și de toate și deocamdată nu a făcut nimic. Însă ce trebuie să înțelegem: 5% exportăm în Rusia și 70 la sută - în Uniunea Europeană. Deci ceea ce ne împinge pe noi „Șor” este să renunțăm la relațiile noastre comerciale cu Uniunea Europeană. Dacă adăugăm Ucraina aici, cred că trecem peste 80%.
Radu Osipov: Recent Ucraina în statistici era trecută la CSI. În statisticile oficiale.
Valeriu Pașa: Ceea ce este o mare greșeală. Iată, asta este o greșeală de comunicare, de informare a instituțiilor statului. În cazul dat, Biroul de Statistică. Greșit! În Ucraina noi exportăm și importăm de acolo mult mai mult decât în Rusia. Am mai vorbit chiar la dumneavoastră în emisiuni și sunt niște produse social foarte importante. Îs tot felul de crupe, anumite grupuri de legume, lactate, care vin la un preț foarte avantajos pentru Republica Moldova. Noi exportăm încolo. Deci noi mult mai mult depindem de relația noastră economică cu Ucraina, chiar și cu Ucraina, nu vorbim de Uniunea Europeană, decât cu Rusia. Și practic ce ne propun oponenții integrării europene este să renunțăm la toate piețele noastre de exporturi, care apropo, sunt cruciale și pentru regiunea transnistreană, nu doar pentru malul drept. Și să depindem de 5% exporturi în Rusia, care nu știu pe unde să le ducem, prin cosmos...
Radu Osipov: Sunt niște piste false pe care le lansează Moscova. Dar cui i se adresează mai exact și ce vrea să obțină în contextul în care și acest sondaj prezintă cumva un peisaj preelectoral, pentru că va veni referendumul, vor veni și prezidențiale. Ce vrea să facă Rusia în această perioadă, pe cine mizează și ca factor politic, dar și ca factor social, pentru că vedem că sunt oameni, sunt alegători, care iubesc Rusia?
Valeriu Pașa: Da, sunt. Din nou, trebuie să comparăm cu ce a fost înainte de această invazie la scară largă, când vorbeam în sondaje de vreo 40 la sută de cetățeni cu viziuni proruse, dintre cei rămași în Republica Moldova, trebuie să înțelegem clar că e fără diasporă, acum sunt în jur de 25-26. Este o diferență, trebuie să fim conștienți, da, nu este suficient, dar totuși e o diferență mare. În plus, să înțelegem că nu există un dialog suficient de bun cu această populație și în special mă refer la minoritățile etnice, pentru că dacă o să vă uitați la detaliile sondajelor, inclusiv felul în care percep oamenii direcția țării, cei mai nemulțumiți sunt exact vorbitorii de rusă, reprezentanții minorităților etnice. Și cu ei trebuie să vorbim, să le explicăm.
Iată, această lipsă de implicare inclusiv a partidelor politice, bunăoară în Autonomia găgăuză, practic îi lași în brațele propagandiștilor proruși, a politicienilor trimiși aici cu agenda de distrugere a țării. Și eu mă bucur că parcă vedem niște tendințe diferite. Vedem vizite ale oficialilor una după alta în Găgăuzia, vedem implicarea societății civile. Există dialog formal, neformal. Asta este un lucru foarte bun. Până la urmă este casa noastră comună. Și trebuie să ne vorbim unii altora, să interacționăm și la nivel de oameni simpli, nu numai la nivel de clasă politică sau administrație.
Iar ce este de făcut pe această propagandă rusă, este să explicăm de foarte multe ori și să spunem unde sunt minciuni și să explicăm și să avem și un dialog. Iată anul ăsta avem referendum. Este extrem de important ca în acest referendum să avem niște dezbateri sănătoase. Ca să vină și cei care sunt împotriva integrării europene și cei care sunt pentru integrarea europeană și să aibă o dezbatere de idei adevărată. Dezbateri pe care nu le-am avut de mai bine de 10 ani. Ăștia vorbesc într-un public, într-o bulă, alții în altă bulă și oamenii ăștia nu interacționează între ei. Asta este o ocazie bună să rupem această izolare între grupuri implicit și ceea ce ține de minoritățile etnice și să ajungem cu aceste mesaje.
Pentru că din acest referendum trebuie să ieșim toți împăcați. Pentru mine contează mult mai mult decât rezultatul este să fie un proces absolut democratic, unde toată lumea știe că a fost auzită, că a avut posibilitatea să se informeze obiectiv, să își formeze o opinie în mod liber cu ambele argumente, dar nu fiind spălați pe creier de propaganda de la Kremlin.
Radu Osipov: În loc de concluzie vreau să vă întreb despre capacitatea politicienilor proeuropeni să fie solidari și să organizeze o campanie comună pentru referendum. Pentru că din ce am observat până acum, fiecare va merge cam cu propria campanie și cu propriii candidați. Probabil, vom vedea, dar nu a apărut această idee să existe o campanie comună, să existe aceleași mesaje și aceleași vizite poate comune în regiunile Republicii Moldova.
Valeriu Pașa: Eu nu cred că problema principală este dacă ar avea un staff de campanie comun toate partidele proeuropene sau grupate cumva între ele. Asta mai puțin contează. Contează să aibă o campanie pentru o cauză comună.
Ce mă deranjează pe mine însă este însuși modelul ăsta prin care lăsăm un subiect care depășește cu mult cadrul politic sau ciclul politic actual pentru prezidențiale, pentru parlamentare, numai pe seama partidelor politice. Asta nu este corect. De asta noi am venit cu acea analiză a legislației, am venit cu acea propunere ca să democratizăm procesul de participare în campaniile electorale pentru referendum și să se ofere dreptul și grupurilor civice să se înregistreze și să putem să ne implicăm și alți oameni care nu vor să facă parte din partide. Iată, sunt oameni care nu vor ei să fie deputați, nu vor să se implice în partide, dar pentru un subiect atât de important ca politica externă pe zeci, dacă nu sute de ani înainte, ar vrea să se implice strict pentru o singură campanie. Dar astăzi legea nu le permite și asta nu este ok.
