Internațional

Rusia își retrage trupele de menținere a păcii din Nagorno-Karabah

Rusia a început retragerea trupelor de menținere a păcii din Nagorno-Karabah, anunță miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit RIA Novosti, confirmând informații în acest sens ale presei azere, scrie news.ro. Această retragere intervine la șapte luni după ce Azerbaidjanul a recucerit această enclavă separatistă azeră controlată timp de 30 de ani de către separatiști armeni.

Reuters / Vehicule care transportă refugiați din Nagorno-Karabah spre granița armeană, 25 septembrie 2023
Sursa: Reuters / Vehicule care transportă refugiați din Nagorno-Karabah spre granița armeană, 25 septembrie 2023

Militari ruși au fost desfășurați în Nagorno-Karabah în toamna lui 2020, când un război de șase săptămâni a avut loc între armata azeră și separatiști armeni susținuți de Erevan în vederea preluării controlului acestui teritoriu, soldat cu 6.500 de morți.

Acest război s-a soldat cu o înfrângere usturătoare a forțelor armene, care au fost nevoite să cedeze teritorii importante.

Rusia a desfășurat atunci o forță de menținere a păcii alcătuită din 2.000 de militari, pentru a impune o respectare a unui armistițiu și retragerea trupelor separatiste din teritoriile pierdute.

În septembrie 2023, Azerbaidjanul a purtat o nouă ofensivă-fulger și a cucerit întregul Nagorno-Karabah, fără ca forțele ruse să intervină, punând astfel capăt celor 30 de ani de conflict în vederea obținerii controlului enclavei.

Armenia a denunțat atunci aprig inacțiunea aliatului său rus, considerat mult timp un arbitru tradițional în Caucaz.

Statele Unite, Uniunea Europeană (UE) și Rusia au încercat ulterior să joace rolul de mediatori în vederea semnării unui tratat de pace care să rezolve disputele teritoriale dintre Baku și Erevan, însă negocierile nu dau semne de vreun progres concret.

Baku revendică opt sate deținute de Armenia și cere să se înființeze un culoar terestru care să traverseze regiunea armeană Siunik (sud), care să lege Azerbaidjanul de enclava azeră Nahicevan și de Turcia, aliatul său.

La rândul său, Erevanul cere enclava Arțvașen, situată în interiorul teritoriului azer, controlată de Baku din anii '90, dar și zonele cucerite de Azerbaidjan în cursul ultimilor trei ani, care se află în interiorul frontierelor armene.

După această recucerire completă, aproape toată populația armeană a regiunii - peste 100.000 de oameni - a fugit în Armenia.

Nagorno-Karabah, cu populație majoritar armeană, autoproclamată Republica Arțah (Karabahul de Munte) în 1991, era revendicată de Azerbaidjan după ce Uniunea Sovietică (URSS) i-a făcut-o „cadou” în 1921.

Bogdan Nigai

Bogdan Nigai

Autor

Citește mai mult