Interviu ÎN CONTEXT// Cristian Pîrvulescu: Forțele proruse vor avea campanii de dezinformare ca cetățenii să nu participe la vot
Referendumurile sunt riscante pentru că se pun probleme complicate, dar cei care vor ca Republica Moldova să aibă un viitor european vor trebui să se mobilizeze, inclusiv cei din diasporă. Opinia aparține politologului român, Cristian Pîrvulescu, și a fost exprimată în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT”, de la Moldova 1. Potrivit expertului, ținta forțelor proruse vor fi cetățenii indeciși pentru a-i convinge să nu participe la scrutin, iar în acest scop vor demara campanii dure de dezinformare.
Moldova 1: Referendumul republican constituțional are putere juridică supremă. În toamnă, cetățenii vor avea prerogativa să-și exprime direct voința cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Peste 56 la sută dintre cetățeni ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la blocul comunitar în cadrul unui referendum, arată datele unui sondaj. Totuși, studiul mai arată că 25% dintre cei chestionați ar vota contra. Propaganda rusă intensă, care promovează dezinformarea și o viziune distorsionată a integrării europene, ar juca un rol semnificativ în alimentarea sentimentelor antieuropene. Cum ar putea fi schimbată opinia cetățenilor în următoarele șase luni, discutăm în continuare cu politologul Cristian Pîrvulescu, pe care îl salut în platoul Moldova 1. Bună seara și bine ați venit.
Cristian Pîrvulescu: Mulțumesc pentru invitație. Îmi face plăcere să fiu fizic în platoul Moldova 1.
Moldova 1: Așadar, domnule Pîrvulescu, avem avizul pozitiv al Curții Constituționale pentru organizarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cele mai recente sondaje arată că circa 56% dintre cetățeni ar vota pentru în cadrul unui eventual referendum. Acum problema pare a fi nu atât cum ar vota cetățenii, dar mai degrabă câți se vor prezenta la urne și dacă acest plebiscit ar putea fi validat?
Cristian Pîrvulescu: E un risc pe care președinta Maia Sandu și l-a asumat pentru că referendumurile sunt riscante pentru că pun probleme complicate în varianta de răspuns: Da și Nu. Sunteți de acord cu intrarea Moldovei în Uniunea Europeană? Da sau Nu? Dar „da sau nu”-ul ăla reprezintă atât de multe lucruri încât oamenii pot să voteze da sau nu din diferite motive.
Avem următoarele probleme în Republica Moldova - un referendum este validat dacă 33%, 1/3 dintre cetățeni, se prezintă la vot și dacă, din cei care se prezintă la vot, 50 plus 1 la sută votează DA. Or aici e riscul. Aveți perfectă dreptate. Pentru că avem 56%, iar 56% este o cifră care poate fi răsturnată.
Vă aduc aminte referendumul pentru Brexit, care a schimbat istoria Marii Britanii. Mulți dintre cei care au căzut în capcană în 2016 regretă. Dacă s-ar ține astăzi referendumul, nu ar mai avea același rezultat. Dar ce contează? El a avut deja rezultatul. Și atunci situația era relativ apropiată, iar lucrurile au evoluat în doar câteva săptămâni. Deci riscul există, pentru că dumneavoastră ați vorbit, știrile de mai devreme insistau despre situația din Moldova, dar și din România privind războiul hibrid. Războiul hibrid este o realitate și, evident, cei care vor ca referendumul să nu treacă vor face tot posibilul ca știrile contrafăcute și miturile conspirației să prospere. Și au mijloace, pentru că aici este problema - că au mijloace, că deja multe din aceste mituri și știri contrafăcute circulă în mod liber prin Republica Moldova. Indiferent de mediul la care ne raportăm, fie că vorbim despre vorbitori de limbă rusă, fie că vorbim despre vorbitori de limbă română, în egală măsură.
Și eu aduc mereu aminte că Prigojin înainte de a deveni liderul Wagner a fost totuși creatorul acelei celebre ferme de troli de la Sankt Petersburg, unde existau vorbitori de limbă română. Unde știau exact cui, cum să se adreseze, pentru că aici sunt subtilități. Nu-i spui omului: nu vota la referendum. Îi spui cât de rea e Uniunea Europeană, dar ținând cont de datele pe care le poți identifica în legătură cu persoana respectivă. Și anume numai cu acea persoană. Pentru că acum pe rețelele sociale oamenii cu foarte multă bunăvoință pun informații care sunt prețioase pentru cineva care vrea să manipuleze. De tipul preferințe culinare, preferințe muzicale, preferințe artistice, animale de companie și așa mai departe. Și din aceste lucruri se pot trage o serie întreagă de concluzii interesante pentru o campanie care este țintită, care este direct orientată către anumite persoane și care e greu de surprins. Pentru că ea, adresându-se doar anumitor persoane, nu circulă în general.
Iată, o serie întreagă de probleme cu care se vor confrunta autoritățile moldovenești, susținătorii acestui referendum. Și, așa cum bine spuneați dumneavoastră, sunt partide proeuropene, dar nu sunt toate mobilizate în egală măsură.
Moldova 1: Cum am putea să le activizăm de acum încolo și de unde ar trebui să vină această mobilizare a tuturor forțelor proeuropene?
Cristian Pîrvulescu: Am văzut că inclusiv partidele proeuropene extraparlamentare, care au format de curând o alianță, sunt interesate să se mobilizeze. Problema e că, în Moldova, între partidele proeuropene nu există o cooperare foarte strânsă. PAS-ul își urmărește propria sa activitate. Referendumul și alegerile prezidențiale vor avea loc în aceeași zi, pe 20 octombrie, toată lumea știe deja, bănuiesc. Dar, imediat după aceea, în câteva luni de zile, vor fi alegeri parlamentare. Și alegerile prezidențiale, și referendumul vor fi un predictor, vor anticipa ce se va întâmpla atunci. Ca urmare, nu sunt foarte dornici să colaboreze dacă nu vor avea o înțelegere înainte, iar în momentul de față o înțelegere între diferitele grupări de proeuropeni mi se pare greu de realizat. Nu imposibil. Rațional, ar fi să facă o astfel de înțelegere, dar nu văd, în acest moment când discutăm, că ar exista perspective pentru așa ceva.
Moldova 1: Pentru că ați menționat mai devreme: există cei care spun „Nu vota” la referendum. La noi deja există partide proruse, care au anunțat că își vor îndemna susținătorii să boicoteze atât referendumul, cât și alegerile prezidențiale. Credeți că se poate ajunge la un asemenea scenariu și ce efecte ar putea avea?
Cristian Pîrvulescu: Acum, cu prezența, vă dau un exemplu. În 2018, în România s-a organizat un referendum pentru modificarea Constituției prin introducerea unui articol privind căsătoria dintre persoane de același sex. Articolul voia să introducă în Constituția României obligativitatea căsătoriei între un bărbat și o femeie. Ei bine, referendumul presupune în România o prezență chiar mai mică decât în Moldova - 30%, dar a eșuat pentru că n-a fost prezență. Atunci s-a făcut o campanie puternică de către cei care s-au împotrivit referendumului pentru absenteism. Și absenteismul a fost cel care a câștigat. Cei care s-au prezentat la vot, 22%, au votat masiv în favoarea modificării constituționale, dar n-a contat.
Există acest risc în Republica Moldova? Evident. Acum vedem că sondaj sunt mulți care zic că se prezintă la vot, dar vor rămâne până pe 20 octombrie? Va fi o perioadă în care campania va fi de o duritate extraordinară. Informațiile vor curge în fiecare zi, vor fi avalanșe de informații și va fi nevoie de o mobilizare totală a celor care vor ca Moldova să aibă un viitor european pentru ca acest referendum să reușească. 33% pare puțin, dar nu este nici pe departe puțin când unii se vor angaja și vor spune că există un risc, că moldovenii vor avea de suferit, că Uniunea Europeană este foarte periculoasă, că ar putea atrage Moldova în război, nu știm ce se va întâmpla cu Ucraina până atunci. Sunt atât de multe necunoscute, care vor complica foarte mult ecuația. Și de asta vă spuneam: președinta Maia Sandu a riscat imens. Poate să câștige și atunci lucrurile sunt clare și vor fi clare și anul viitor, la alegerile parlamentare. Dar poate să și piardă și aici depinde foarte mult de cât de mobilizați vor fi moldovenii, cetățenii moldoveni, cei de aici și cei din diasporă, în egală măsură.
Moldova 1: Și totuși sunt încă șase luni până la organizarea referendumului, cum s-ar putea schimba preferințele moldovenilor? Ce ar trebui să facem în acest sens? În ce direcție s-ar putea înclina balanța?
Cristian Pîrvulescu: O campanie electorală… Eu cred că moldovenii erau și că sunt în marea lor majoritate proeuropeni. De fapt, situația, așa cum era în urmă cu câțiva ani, înaintea alegerii doamnei Sandu ca președinte, era că Moldova era împărțită în trei părți. O parte care era proeuropeană, o parte care era oscilantă și o a treia parte, relativ egală, care era antieuropeană și, să zicem, prorusă. Meciul se joacă la mijloc, adică la cei care nu sunt încă hotărâți, care sunt nemulțumiți, care au acumulat foarte multe nemulțumiri față de guvernare în ultimii trei ani. Ei vor fi ținta celor care vor vrea să-i demobilizeze, să-i sfătuiască să nu participe la vot. Deci asupra lor ar trebui să se desfășoare campania.
Va fi foarte complicat, dar dacă se mobilizează de acum, dacă au foarte mare grijă la mesajele pe care le transmit, dacă folosesc vectori de informare care sunt credibili, pentru că sunt persoane care pot să vorbească despre referendum cât vor pentru că nu-i ascultă nimeni. Toate lucrurile astea vor contribui pentru că ceilalți vor face exact același lucru. Și aici vorbim despre implicarea sportivilor, a oamenilor de cultură, a artiștilor, toți cei care pot să aducă ceva.
Vă dau un exemplu - Taylor Swift în Statele Unite ale Americii s-ar putea să încline balanța în favoarea lui Joe Biden. Partizanii lui Trump sunt foarte speriați și au atacat-o cu teorii ale conspirației, pentru că dacă ea va spune „Votați Biden!”, cei care o admiră vor vota Biden. Același lucru se va întâmpla și în Moldova. Și dacă o tabără va reuși să folosească astfel de vectori, va avea de câștigat.
Moldova 1: Care credeți că este miza Kremlinului în Republica Moldova în ceea ce ține de prezidențiale și referendum?
Cristian Pîrvulescu: Cred că ambele sunt importante pentru Moscova, atât referendumul, cât și prezidențialele. În acest moment, nu prea există o alternativă la doamna Sandu. Deci referendumul va fi mai important, pentru că dacă nu se modifică Constituția, și aici e marele risc pe care și-l asumă președinta Moldovei, atunci vor fi consecințe asupra alegerilor parlamentare și doamna Sandu nu va mai putea construi o majoritate proeuropeană în Parlament, chiar dacă va fi aleasă președintă. Deci cred că vor merge pentru că e mai ușor de obținut un rezultat pe referendum, deși vor insista și asupra prezidențialelor, cu siguranță.
Moldova 1: Apropo de aceasta. Se speculează că Kremlinul ar avea deja pregătiți în Republica Moldova cam șase candidați, deși anterior se vorbea despre 1-2, dar puternici. Care credeți totuși că ar putea fi tactica Moscovei?
Cristian Pîrvulescu: Acum problema e ce legătură, cum se va face campania pentru referendum și ce impact va avea asupra primului tur de scrutin? Dacă doamna Sandu câștigă din primul tur de scrutin, nu mai există continuare. Altfel, multitudinea acestor candidați de care vorbiți nu este o tactică oarecare, pentru că voturile lor cumulate pot crea mari probleme în turul al doilea. Deci e o tactică și pentru turul al doilea. Dar, chiar și așa, să bănuim că la turul al doilea moldovenii ar vota cu doamna Sandu, dar, dacă nu câștigă referendumul, nu va avea mijloace să asigure o guvernare proeuropeană în continuare.
Moldova 1: Pentru că am discutat despre sondaje, vreau să rămânem tot la sondaje, doar că la alt subiect: prezidențialele din România. Un sondaj recent arată și preferințele moldovenilor care dețin cetățenie română de aici, cum ar vota ei la prezidențialele din România. Dumneavoastră cum credeți că ar putea fi împărțite preferințele moldovenilor la scrutinul prezidențial din România?
Cristian Pîrvulescu: Mi-e greu să vă spun în momentul de față. Știu care sunt rezultatele sondajului. Nu e de mirare, pentru că și în România Mircea Geoană este primul în sondaje. Dar Mircea Geoană nu dispune de ceva foarte important și anume - nu dispune de un partid politic care e o mașinărie care strânge voturi. Deci una e să discutăm acum de sondajele de opinie, despre o stare de spirit. Și alta e să vorbim despre campanii și mai ales despre strângerea de voturi. E greu de prevăzut pentru că eu mă aștept că, dacă la alegerile europene din 9 iunie și locale din România coaliția de la guvernare obține un scor bun, unul dintre liderii acesteia să fie candidatul comun pentru prezidențiale și asta s-ar putea să schimbe și perspectiva moldovenilor. În acest moment, nu există această alternativă. Și atunci Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, este preferat pentru că cei care au cetățenie română sunt în general proeuropeni și proromâni.
Moldova 1: Vă mulțumesc mult pentru această discuție și vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.
