În Ziua comemorării victimelor foametei din 1946-1947, au fost lansate trei cărți consacrate jertfelor genocidului
Ororile foametei organizate din 1946-1947 s-au aflat în atenția participanților la tripla lansare de carte consacrată comemorării victimelor acestui genocid. La Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” au fost prezentate volumele „Cartea foametei” de Larisa Turea, „Cu ochii celuilalt” de Nicolae Rusu și „Crucea pământului” de preotul Anatol Cristea.
Vechea Cruce de salcâm nu a apărut întâmplător pe coperta cărții scrise de preotul Anatol Cristea.
„Este crucea durerii, care simbolizează tragedia anilor 46-47 prin care au trecut basarabenii noștri și ce este interesant că această cruce se păstrează până în prezent în cimitirul satului Flămânda. Acolo erau înmormântați oamenii care mureau de foamete, acolo grămăjoară, fiindcă lumea era în imposibilitatea de a-i înmormânta”, a spus preotul Anatol Cristea din satul Gotești, raionul Cahul.
„Crucea pământului” este consacrată celor patru veri drepți ai lui Anatol Cristea care au murit prin înfometare, dar și tuturor victimelor foametei. Iar Nicolae Rusu a scris romanul „Cu ochii celuilalt”, la îndemnul prietenului său, Vasile Șoimaru. A pornit de la un caz concret din satul natal.
„Am luat ca subiect istoria unui adolescent care a fugit de acasă de frică să nu fie sacrificat și am ajuns urmărind destinul acestui băiat. A trecut prin foamete, deportări. Finalul acestui roman se încheie cu 2014, când rușii au ocupat Crimeea. Acum lucrez la partea a doua, urmăresc destinele celor trei copii ai lui care sunt martori la agresiunea Rusiei față de Ucraina”, a relatat scriitorul Nicolae Rusu.
„Cartea foametei” de Larisa Turea, ajunsă la a patra ediție, este una deosebit de solicitată de cititori, a stat la baza unor spectacole radiofonice și de teatru. Autoarea a început să scrie despre genocidul prin înfometare încă în anii 80 și până astăzi este interesată de mărturiile supraviețuitorilor foametei.
„E nevoie de aceste mărturii și-i vorba de faptul că ar putea fi o idee națională tratarea de acest sindrom post-traumatic pentru că foametea din 1946-47 este cea mai mare tragedie postbelică din zona noastră. În special, a Basarabiei de sud. Sunt sate în Găgăuzia unde au decedat 80 de procente din populație”, a menționat scriitoarea Larisa Turea.
Lansarea celor trei cărți a fost și o comemorare a victimelor genocidului de acum 77 de ani.
„Victimele foametei organizate de către regimul bolșevic din URSS, care a venit să ne elibereze. Ne-au eliberat! De pâine și de sare, de săpun și de toate celelalte bune și pe jumătate din noi încă în Siberia ne-au trimis!"”, a declarat economistul Vasile Șoimaru, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
„A fost o acțiune organizată deliberat a autorităților de atunci comuniste pentru a extermina populația românească, populația basarabeană. Acum ceea ce trebuie să facem e să vorbim cât mai mult despre ce pot face regimurile autoritare prin prisma evenimentelor pe care le trăim în proximitatea noastră”, a punctat Igor Grosu, președintele Parlamentului.
La cei 90 de ani ai săi, scriitoarea Eugenia David nu poate uita suferințele și umilința prin înfometare.
„A fost o strășnicie! Îmi amintesc totul absolut. Tot anul cela am vândut casa, că murea tata de foame.”
„Aceste persoane au trecut prin foamete, război, patimi, multă durere”, spune Vladimir Forțu.
„Prin poduri le-a fost măturat tot ce au avut și au suferit. Ferească Dumnezeu să nu se mai întâmple niciodată ceea ce a fost!”, a conchis profesoara Elena Botin.
În cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, este marcată Ziua comemorării victimelor foametei din 1946-1947.
Autor: Silvia Hodorogea
