La Muzeul Național al Țăranului Român din București s-a deschis expoziția „Culorile "dezghețului". Satul basarabean în pictura anilor 1960”
Expoziția „Culorile "dezghețului". Satul basarabean în pictura anilor 1960”, care prezintă creațiile a 14 maeștri din stânga Prutului, care s-au remarcat prin contribuția la înnoirea limbajului plastic al momentului, s-a deschis joi în sala Noua Galerie de la Muzeul Național al Țăranului Român, informează Agerpres.
Ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, a apreciat la vernisaj că expoziția reprezintă „un proiect care documentează activitatea artistică a pictorilor de la Chișinău și pune în evidență eforturile de inovare ale acestora, în contextul 'dezghețului' hrușciovist din anii '60, (...) prolific pentru lumea artei din Republica Moldova".
Acesta i-a amintit pe Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, formați la școlile de arte frumoase din București și Iași, care au marcat ireversibil evoluția artei plastice basarabene.
„Lucrările expuse în cadrul actualei expoziției completează imaginea despre originalitatea artei din Republica Moldova, care s-a afirmat cu putere acum jumătate de secol. Trăsăturile specifice ale acesteia sunt expresivitatea decorativă și interpretarea subiectelor într-o cheie poetică elevată, cu imagini simbolice și influențe ale tradiției populare de atunci”, a mai spus diplomatul.
Președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova, pictorița Florina Breazu, a subliniat că arta „poartă mesaje de pace, de bucurie, de speranță”, iar „regăsirea în spațiul românesc a artei din Republica Moldova nu face decât să ne unească și să ne descoperim reciproc".
„În contextul lumii actuale, în contextul păcii sau al războiului, reușim să ne unim, să ne întregim prin opera de artă. De fiecare dată confirm că arta este cea care poartă mesaje de pace, de bucurie, de speranță și credem că aducerea la lumina zilei a unor opere care se află în patrimoniul nostru, care a fost necesar să fie restaurate, înrămate, a fost un efort suplimentar. De aici se deschid mai multe probleme care ar trebui puse în discuție și rezolvate: ce facem cu patrimoniul nostru, există suficiente spații pentru a fi păstrat, există moștenitori sau nu care vor să valorifice operele de artă. Ne bucurăm că Asociația Arbor are unul dintre obiectivele ei promovarea artei din Republica Moldova. Fiindcă arta, cum am spus anterior, unește, credem că regăsirea în spațiul românesc a artei din Republica Moldova nu face decât să ne unească și să ne descoperim reciproc”, a spus artista.
Curatoarea expoziției, Ludmila Toma, a apreciat că pictorii basarabeni s-au apropiat de lumea satului, „un izvor dătător de viață, în anii '60, când viziunea asupra lumii a devenit mai optimistă, ca urmare a 'dezghețului' hrușciovist”.
„Primii care și-a schimbat reperele în privința stilisticii și a tradițiilor artistice au fost pictorii care și-au început formarea profesională înainte de anii '40 la București sau la Iași. Acest fapt a determinat parcursul istoric al artelor plastice din Republica Moldova, care din anii '60 s-au remarcat în cadrul expozițiilor internaționale”, a spus curatoarea.
Criticul de artă basarabean Constantin I. Ciobanu a evidențiat, la rândul său, faptul că lucrările reprezintă o perioadă fecundă a artei plastice de peste Prut, așa-zisă a „dezghețului", când artiștii basarabeni „au reușit totuși să creeze această inconfundabilă 'Școală de pictură moldovenească', să-i confere un profil semnificativ".
„Îmi pare foarte bine că sunteți astăzi alături de noi și mai vedeți o fațetă a picturii din Basarabia, legată anume de o perioadă cronologică, care poate nu a fost suficient de bine conștientizată, dar care are toate șansele să fie înțeleasă, mai ales în zilele de astăzi în care înghețul din cadrul 'Marelui Imperiu' se pare că își revendică din nou drepturile”, a spus criticul.
A fost prezent artistul plastic Dumitri Șibaev, care a transmis un mesaj din partea pictoriței Olga Orlova.
Expoziția „Culorile "dezghețului". Satul basarabean în pictura anilor 1960" prezintă, în mare, creații necunoscute, provenite din colecțiile de familie ale artiștilor, din colecții private, completate cu lucrări din patrimoniul Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova și de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei.
Sunt expuse lucrări cu tematică rurală semnate de artiștii: Mihail Grecu, Valentina Rusu Ciobanu, Ada Zevin, Glebus Sainciuc, Igor Vieru, Gheorghe Jancov, Eleonora Romanescu, Olga Orlova, Elena Bontea, Sergiu Cuciuc, Sergiu Galben, Ludmila Țonceva, Vasile Toma, Victor Tretiacenco.
Pe lângă picturi, organizatorii au inclus obiecte personale ale artiștilor, un film documentar despre artistul Glebus Sanciuc, promotor al măștilor inspirate din tradiția populară („Glebus", 1983, regia: V. Jereghi), precum și o bogată colecție de publicații de artă, din fondul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova și colecții private.
Discursul expozițional e întregit prin proiecția unui material video, realizat de Asociația Arbor, care clarifică contextul istoric și cultural în care au trăit și activat artiștii basarabeni, cu explicații și mărturisiri aduse de istoricii de artă Ludmila Toma, Constantin I. Ciobanu și Tudor Stavilă.
Expoziția face parte din proiectul cultural „Grecu Rusu Ciobanu și alții. Redefinirea esteticii în Basarabia anilor 1960", organizat de Asociația Arbor, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, Ambasada Republicii Moldova în România, Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și ARCUB - Centrul Cultural al Municipiului București.
Acesta reprezintă o continuare a efortului realizat de Asociația Arbor de a populariza, în rândul publicului român, creația artistică a celor mai importante nume ale artei contemporane din Basarabia, acesta documentând activitatea artistică a pictorilor de la Chișinău și pune în evidență eforturile de inovare în contextul „dezghețului” hrușciovist, o perioada istorică care are drept consecință o relaxare a viziunii, o împrospătare a limbajului plastic, care câștigă în dezinvoltură și în intensitate cromatică.
Un proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, expoziția va putea fi vizitată până în 19 mai.
