INTERVIU // Vadim Vieru: Anticipăm noi provocări din partea regimului separatist de la Tiraspol
Detențiile și condamnările nelegitime sunt folosite ca instrumente în negocierile cu Chișinăul, motiv pentru care ar trebui să anticipăm noi provocări din partea autorităților separatiste de la Tiraspol, afirmă Vadim Vieru, director de program la Asociația Promo-LEX. Expertul menționează că mecanismul de intervenție, cum ar fi Comisia Unificată de Control (CUC), este compromis deoarece deciziile sunt condiționate, iar Republica Moldova ar putea influența administrația locală să evite abuzurile prin impunerea de sancțiuni economice.
Conform Raportului Departamentului de Stat american privind respectarea drepturilor omului în lume, în 2023, făcut public recent atestă că situația în Republica Moldova nu a progresat și chiar s-a deteriorat în regiunea transnistreană. Regimul de la Tiraspol se face responsabil pentru cazurile de tortură și tratamente inumane și degradante condiții dure de detenție, arestări ilegale, pedepse aspre, restricționarea libertății de exprimare, cenzura sunt doar câteva probleme scoase în evidență în raport. Studiul trece în revistă mai multe cazuri concrete de încălcare a drepturilor omului, iar reprezentanții din stânga Nistrului nu au raportat nicio investigație sau urmărire penală pentru ilegalitățile comise.
Moldova 1: Raportul Departamentului de Stat al SUA atestă că, anul trecut, situația în Republica Moldova nu a progresat, ci chiar s-a deteriorat în regiunea transnistreană și a fost marcată de fenomene precum tortura, tratamente inumane, condiții proaste de detenție sau cazuri de limitare a libertății de exprimare. Mai multe aflăm de la directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Vadim Vieru.
Până să trecem la concluziile acestui raport, mai întâi să ne referim la aplicațiile militare efectuate de contingentul rus dislocat în regiunea transnistreană. Nu este primul caz de acest fel și vreau să vă întreb, în context, dacă trebuie să ne alarmăm și dacă Chișinăul are instrumente pentru a interveni? Pentru că vicepremierul Serebrian spunea că este un teritoriu necontrolat de către autoritățile constituționale.
Vadim Vieru: Vă mulțumesc pentru întrebare. Primul aspect, aveți dreptate, nu este primul caz de acest gen. Astfel de situații au mai fost și în trecut. Acum este interpretată această acțiune în contextul războiului care se întâmplă în Ucraina și evident că aceasta generează situații de tensiune suplimentară. După cum a menționat și domnul Serebrian, miza unor astfel de exerciții este de a păstra o stare permanentă de neliniște în regiune, și nu doar în regiune pentru că vedem că se propagă și pe malul drept, evident că și oamenii de pe malul drept sunt îngrijorați odată ce sunete de la acele antrenamente, dacă pot fi numite așa, se aud și pe malul drept. Și asta evident că ridică anumite semne de întrebare, dar cu siguranță nu ar trebui să fie motiv de panică pentru populație. Este regretabil însă că astfel de acțiuni se întâmplă. După cum a menționat domnul Serebrian, având în vedere lipsa controlului de facto în regiunea transnistreană, dar și statutul acestei misiuni de pacificare, unicul instrument de intervenție este Comisia Unificată de Control (CUC), dar având în vedere că la CUC mecanismului din start a fost creat ca fiind unul viciat, în opinia Asociației Promo-LEX, pentru că toate deciziile se iau prin consens. Și având în vedere că în această instituție sunt implicați reprezentanții Federației Ruse, inclusiv reprezentanții administrației de facto de la Tiraspol, în mod practic consensul niciodată nu este atins. Cu toate acestea, delegația Republicii Moldova la CUC a alertat și a notificat despre astfel de situații care se întâmplă în zona de securitate.
Moldova 1: Și un alt aspect. O bună parte din cei care sunt recrutați de armata rusă sunt chiar localnici. În ce măsură sunt ei motivați să participe la anumite aplicații și chiar să fie folosiți în anumite provocări?
Vadim Vieru: Aveți dreptate. Într-adevăr, o mare parte din pacificatorii și numiții pacificatori din regiunea transnistreană sunt persoanele care domiciliază în regiunea transnistreană. Acest lucru a fost accentuat în mod special începând cu anul 2014, atunci când Ucraina a interzis pacificatorilor din Federația Rusă să aibă acces terestru prin Ucraina în regiunea transnistreană. Dar și autoritățile de la Chișinău au început să facă anumite acțiuni de limitare a rotației și transferului de personal medical prin intermediul Aeroportului Chișinău și alte zone de frontieră. Asta a dus la situația în care armata rusă a început să recruteze cetățeni din regiunea transnistreană în calitate de pacificatori printre alții mulți inclusiv cu cetățenia Republicii Moldova sau care sunt etnici moldoveni inclusiv. Dacă ne amintim cazul omorului lui Vadim Pisari, caz regretabil care s-a întâmplat. Pacificatorul care a împușcat în Vadim Pisari numele lui era Cojocari. Deci un exemplu care dovedește astfel de situații.
Ce ține de motivarea lor, evident nimeni nu vrea să lupte, inclusiv oamenii din regiunea transnistreană, în profita propagandei puternice care există acolo, înțeleg că acest război nu aduce nimic bun. De principiu, nu e motivat de o cauză. De fapt, nici un război nu este motivat de o cauză corectă, dar acest război în mod special este un război de invazie al Federației Ruse și, practic, nu au nicio motivare. Mai ales având în vedere și atitudinea Ministerului Apărării din Federația Rusă și a Armatei ruse față de militarii și ofițerii din Rusia, care practic sunt folosiți drept carne de tun.
Moldova 1: Dacă este să ne referim la raportul întocmit de către Departamentul de Stat al SUA, ce au constatat mai exact experții?
Vadim Vieru: Da, raportul Departamentului de Stat al SUA este un raport de țară și este elaborat în privința Republicii Moldova, dar și în privința altor state din informațiile care sunt colectate de către diplomații Statelor Unite de pe loc. Acest raport de principiu reiterează încălcările care au fost menționate de către Guvern, organizații neguvernamentale în mod special în ceea ce ține de regiunea transnistreană.
Au fost reiterate cazuri grave care au avut loc în anul 2023. Unul din cele mai grave fiind cazul omorului domnul Horjan (n.r. Oleg Horjan, liderul Partidului Comunist din Transnistria aflat în opoziție) care nu a fost investigat și nu este clar ce s-a întâmplat până în prezent. Era un membru al opoziției foarte activ și probabil acesta a fost motivul de ce a fost omorât. Dar au fost prezentate și alte cazuri individuale pe care le cunoaștem, cazul Pleșcanov, care este cetățeanul care a arborat drapelul Ucrainei la domiciliu și pentru asta a fost acuzat de extremism. Cazul Ermurachi, cazul Glijin, care este un caz fericit pentru că a fost eliberat din detenție în anul 2023, dar și alte cazuri care sunt în proces.
Nu în ultimul rând, s-a menționat în raport și despre alte tendințe care continuă să fie grave, inclusiv în raport cu mass-media. Ne amintim cazul doamnei Covalenco, fotojurnalista căreia i-a fost interzis accesul în regiunea transnistreană când a mers să documenteze un meci de fotbal. Dar și alte situații care țin de așa-numitele instituții penitenciare, accesul și libertatea de circulație în regiunea transnistreană, cazul fermierilor care este, din nou, o problemă și alte situații.
Raportul de țară menționează și alte situații care nu se referă la regiunea transnistreană, dar este unul din puținele rapoarte elaborate de ministere de Afaceri Externe ale unor state în care se menționează foarte activ situația drepturilor omului din regiunea transnistreană.
Moldova 1: Dacă e să revenim la instituțiile penitenciare din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, experții americani constată că condițiile de acolo sunt inumane și încalcă flagrant drepturile omului. S-a schimbat cumva situația sau rămâne constantă în ultimii ani, în ultima perioadă?
Vadim Vieru: Situația este reflectată reieșind din informația de la persoanele care au ieșit din acele instituții. Informația care a fost comunicată de persoane care au fost eliberate recent din așa-numitele instituții penitenciare de acolo arată că situația rămâne să fie gravă. Pe de altă parte, nu există mecanisme de monitorizare, cum este pe malul drept, când avem mecanismul național de prevenire a torturii și pot să meargă în penitenciare, să facă rapoarte și să descrie cum sunt condițiile și să facă recomandări cum să fie acestea îmbunătățite. În regiunea transnistreană avem un Ombudsman, care are de fapt un rol formal, mă refer la domnul Kalko, care nu are un rol important în ceea ce ține de îmbunătățirea condițiilor de detenție, monitorizarea, dar este un rol profund formal.
Moldova 1: Cum ar putea să intervină sau ce ar putea să facă autoritățile constituționale de la Chișinău pentru a îmbunătății situația sau chiar a preveni anumite cazuri de acest fel?
Vadim Vieru: Când vorbim despre cazuri individuale de abuzuri, cum ar fi cazul domnului Horjan, cum ar fi cazul domnului Pleșcanov, Ermurachi, Dimov și mulți alții, pentru că lista este lungă. Atunci Guvernul trebuie să condiționeze și să vină cu reacții imediate atunci când este vorba despre orice încălcare concretă, mai ales dacă este vorba despre cauze care pot fi calificate ca politice și aici pârghii sunt suficiente. Pentru că Republica Moldova deține controlul asupra mai multor instrumente, care ar putea să condiționeze și să facă administrația de acolo ca să nu comită abuzuri. Este vorba inclusiv despre instrumente economice, care evident că nu ar trebui să aducă prejudicii populației de acolo, de pe malul stâng, dar care ar putea să pună pe gânduri administrația de acolo, ca să nu mai comită astfel de abuzuri.
Moldova 1: Și o ultimă întrebare. Dacă ar putea, de exemplu, pe viitor să apară noi provocări, noi tentative de destabilizare sau chiar de propagandă, mai ales că autoritățile de la Chișinău intenționează să organizeze acel referendum în care se va decide dacă populația vrea să adere sau nu la Uniunea Europeană, dar și în contextul regional, în general?
Vadim Vieru: Așa-numitele provocări sau cu toate acțiunile de rețineri și condamnări ilegale, care sunt realizate de administrația de la Tiraspol fac parte din pachetul lor numit „de negocieri”. Deci ei prin astfel de acțiuni încearcă să obțină anumite puncte în procesul de negociere politică cu Chișinăul. Având în vedere că anul aceasta, din punct de vedere economic, foarte multe ar putea să se decidă pentru regiunea transnistreană, administrația de acolo ar putea să piardă și are nevoie de anumite pârghii. Probabil că ar trebui să fim vigilenți, să ne așteptăm la anumite provocări pe acest segment din partea administrației de la Tiraspol. Dar, iarăși, orice provocare de astfel de gen trebuie să fie urmată de un mesaj foarte clar din partea Chișinăului, dar și a altor parteneri economici când vorbim despre regiunea transnistreană.
