Expoziția „Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”, dedicată comemorării victimelor foametei din 1946-1947, a fost vernisată la Chișinău
„Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu” este genericul unui dublu eveniment, desfășurat la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală: expoziția consacrată victimelor foametei organizate de sovietici și proiecția documentarului „Omorâți prin înfometare”. Autorii proiectului sunt istoricul Mariana Țăranu și jurnalistul Vitalie Guțu, care au muncit doi ani în arhive și au adunat prin sate mărturii de la supraviețuitorii genocidului din 1946-1947.
Imagini documentare despre perioada cumplită a foametei organizate pot fi văzute în expoziția în aer liber de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
„”Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu” este, de fapt, prima și cea mai detaliată expoziție care încearcă să redea acea tragedie, acest genocid de înfometare a țăranilor basarabeni în primii ani ai celei de-a doua ocupații sovietice. Comemorarea victimelor foametei face parte din politicile de valorificare a demnității naționale de care avem atâta nevoie”, a relatat Mariana Țăranu, doctor în istorie.
„Am adunat un bagaj de documente și mărturii din Republica Moldova. La acest eveniment am lucrat practic doi ani, pentru că nu este doar expoziția, ci și o proiecție de film ”Omorâți prin înfometare", un film documentar. Doi ani am umblat prin țară și am selectat informații, mărturii, documente, o muncă titanică”, a menționat Vitalie Guțu, jurnalist.
Victimele foametei au fost comemorate la slujba de pomenire săvârșită de preotul Viorel Cojocaru.
„Biserica încearcă să transforme, să transfigureze suferința dintr-o nonvaloare în valoare veritabilă în contextul în care aceștia toți sunt eroi și noi cunoaștem foarte multe istorii în care mama și-a depus viața pentru copii, fratele - pentru soră. Jertfa lor trebuie ridicată sus, în postul mare, pe Crucea lui Hristos”, a spus Viorel Cojocaru, preot, conferențiar universitar.
Expoziția reunește și mărturiile despre foamete ale lui Nichita Vicol, tatăl directorului Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.
„Ne alăturăm acelei decizii a Parlamentului Republicii Moldova din aprilie 2022 de a comemora victimele foametei. Un eveniment foarte important, cu încărcătură sufletească, prin care demonstrăm că acea crimă a fost organizată de către sovietici”, a declarat Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.
„Lucrul cel mai important este să facem legătură cu ziua de azi, cu pericolele cu care ne confruntăm și cu ziua de mâine. Să nu admitem repetarea, această îngenunchere, pentru că nu vor ezita să folosească orice instrument barbar, inclusiv foamea”, a menționat Sergiu Prodan, ministrul Culturii.
În perioada foametei organizate din 1946-47, au murit peste 200.000 de basarabeni.
