Interviu ÎN CONTEXT// Tatiana Cojocari: Biserica Rusă a adoptat politica externă a lui Putin de refacere a imperiului
Biserica Rusă a adoptat politica externă a lui Putin urmărind ideea de a reconstrui imperiul prin unirea popoarelor slave sub influența lumii ruse, iar Ucraina e parte integrantă a acestui plan. Constatarea a fost făcută de Tatiana Cojocari, expertă în sociologie la Organizația WatchDog, în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1. Ea a explicat că rolul bisericii este de a se preocupa de sufletele oamenilor, nu de a se angaja în activități politice.
Moldova 1: Patriarhia Română va aduce la Chișinău lumina sfântă. De doi ani este această tradiție, după ce Rusia a invadat pe scară largă Ucraina. Mitropolia Basarabiei a început să aducă sfânta lumină și să o distribuie prin centrele eparhiale din Chișinău, Bălți și Cahul. Și Biserica Ortodoxă Rusă din Republica Moldova va aduce lumina sfântă. Municipalitatea a anunțat că Piața Marii Adunări naționale va fi transformată în parcare în Noaptea Învierii. Valeria Tăbîrță are detalii.
Valeria Tăbîrța: Bun găsit. Primarul capitalei, Ion Ceban, a propus ca Piața Marii Adunări Naționale să fie transformată într-o parcare publică pentru cei care vor merge la Catedrala mitropolitană în noaptea Învierii, unde Biserica Ortodoxă Rusă din Republica Moldova va împărți lumina sfântă. În acest an, Mitropolia Basarabiei va aduce din nou focul haric de la Ierusalim cu o aeronavă specială. Va transporta lumina sfântă la București, Chișinău și Iași. Tradiția focului haric a fost inaugurată de Mitropolia Basarabiei, după ce Rusia a început războiul în Ucraina, iar Patriarhia de la Moscova sprijină agresiunea mai mult sau mai puțin deschis în ultimii doi ani. Mai mulți preoți au plecat de la Mitropolia rusă la Biserica românească. Acest lucru i-a deranjat pe cei de la Moscova. La Sinodul din martie, la care a participat și Mitropolitul Vladimir, care nu o singură dată am mers în Rusia, Patriarhia moscovită nu a recunoscut dreptul Bisericii Ortodoxe din România să se organizeze și în Ucraina. De altfel, Mitropolitul Vladimir este din Bucovina, dar nu poate merge acasă deoarece are interdicție în Ucraina din cauza cooperării cu Rusia. Revenit de la Moscova, el a transmis un mesaj preoților care l-au părăsit: să se întoarcă înapoi și să se pocăiască.
Moldova 1: Rămânem „ÎN CONTEXT”. Tatiana Cojocari, expertă în sociologie, este în platoul Moldova 1. Mă bucur că ați acceptat să avem această discuție. Vreau să începem de la mesajul Mitropolitului Vladimir, pentru că s-a adresat acestor preoți care au plecat de la Mitropolia Moldovei, subordonată Rusiei. Dar acum zice că îi primește înapoi, deși anterior spunea că acești preoți pleacă de la Mitropolia Moldovei tocmai din cauza că ar avea probleme de integritate sau moralitate.
Tatiana Cojocari: Mulțumesc pentru întrebare. Este săptămâna sfintelor Paști, nu-i așa? Și ar trebui să discutăm mai mult despre biserică în societate, pentru că se discută foarte puțin despre asta și este o ocazie foarte bună.
O să încerc să fiu scurtă și la obiect. Cu toții trebuie să ne gândim la biserică și ce reprezintă biserica și ce reprezintă fețele bisericești pentru societatea noastră. Și într-adevăr, în ultimii doi ani asistăm la această competiție dintre cele două instituții religioase pe care le avem în Republica Moldova. Pe de o parte, avem Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove și pe de altă parte, avem Mitropolia Basarabiei. Acum această competiție îl face pe Mitropolitul Vladimir, care este capul Mitropoliei Moldovei, să se simtă incomod pentru că pare-se că pierde controlul acestei instituții religioase, care de ani de zile era predominantă, era cea care domina societatea noastră din Republica Moldova. Și mulți cetățeni, și eu, când eram adolescentă, nici măcar nu știam de existența unei alte biserici ortodoxe în Republica Moldova, Mitropolia Basarabiei.
Mitropolitul vine cu acest îndemn și ar trebui să citim acest îndemn, pe de o parte, și în contextul sărbătorilor sfinte, nu-i așa? Îngăduință, primim înapoi fratele sau sora care s-a abătut de la cale. Însă, pe de altă parte, ce îmi spune mie, care am studiat mulți ani de-a rândul diplomația ortodoxă a Federației Ruse și în acest context și a Republicii Moldova? Îmi spune că biserica noastră sub oblăduirea Patriarhiei Moscovei poate nu mai este în relații atât de bune cu Patriarhia Moscovei, și anume, în contextul războiului. Și nu că biserica noastră n-ar vrea să fie în relații bune cu Patriarhia Moscovei, ci Patriarhia Moscovei în momentul de față este mult mai preocupată de ceea ce se întâmplă în țara vecină. Ceea ce a făcut să se întâmple în țara vecină - invazia Rusiei. Și, dacă ne mai amintim, în trecut, prin 1992, când a început acest conflict între cele două mitropolii, după aceea a mai fost o etapă în 2007, am văzut mult mai multe mesaje acide și agresive venite de la Moscova către Mitropolia Basarabiei. De data asta, vedem că lucrurile sunt un pic altfel și pare că Mitropolia Moldovei și Mitropolitul Vladimir, pe de o parte, cade din preferințele Patriarhului Moscovei. Pe de altă parte, se sesizează și o anumită tensiune la nivel de biserică. Sunt mai multe grupulețe care s-au format în interiorul instituției religioase subordonată Patriarhiei Moscovei. Unii preoți au înțeles că biserica face politică, ceea ce nu trebuie să se întâmple, și migrează către Mitropolia Basarabiei. Alții doresc să susțină războiul rus în Ucraina, ceea ce Mitropolitul Vladimir nu vrea să lase să se întâmple. El acum este într-un rol în care eu n-aș vrea să fiu ca lider al bisericii…
Moldova 1: Până la urmă, există o autonomie sau să-i zicem așa o descentralizare a deciziilor de a susține sau nu războiul din Ucraina? Pentru că, pe de o parte, Mitropolitul Vladimir spune că e un război frățesc și trebuie să se înceteze vărsarea de sânge, pe de altă parte, vedem că merge deseori la Moscova și nu are o problemă cu asta și are de fapt și o interdicție la el acasă, în Ucraina, pentru că el vine din Bucovina.
Tatiana Cojocari: Această autonomie, despre care s-a discutat foarte mult, a fost un pretext invocat de Moscova, inclusiv în 1992, pentru a rămâne în continuare și a controla biserica noastră. După principiul ortodoxiei, fiecare stat ar trebui să aibă o biserică națională. În cazul nostru, în cazul Ucrainei și mai sunt câteva excepții, acest lucru nu se întâmplă. Noi avem o biserică, dar nu este a noastră, face parte din structura mare a Patriarhiei Moscovei. Și da, există o anumită autonomie în ceea ce privește administrarea treburilor interne. Dar când vorbim despre treburile externe largi și relația cu Patriarhia Moscovei, am văzut prea bine că însuși Mitropolitul Vladimir în scrisoarea sa de anul trecut, din toamnă, cea care a făcut foarte multă zarvă, menționa că Patriarhia Moscovei încă ne tratează pe noi, ca stat, ca popor, ca pe un frate mai mic, ca un subordonat și așa mai departe. Însuși Mitropolitul Vladimir a spus cu gura lui că nu poate să ia toate deciziile pe care le dorește.
Pe de o parte, din nou, avem o situație excepțională. Avem interesul național, nu? Ar trebui să avem o biserică care să aibă grijă de poporul său, pe de altă parte, vine Patriarhia Moscovei, care îndeamnă la omucidere, care susține războiul rus în Ucraina. Și atunci ce face Mitropolitul Vladimir? Din nou, e în aceeași situație în care eu n-aș vrea să fiu.
El spune într-adevăr că nu susține acest război, dar nu trebuie să neglijăm faptul că în interiorul Mitropoliei Moldovei sunt preoți care îl susțin. Și asta am văzut foarte bine atunci când a început invazia rusă, au fost voci care au susținut deschis acest război. Eu nu ar trebui să mai amintesc că însăși Biserica și însuși Dumnezeu nu susține nici un război.
Moldova 1: Dar este Biserica Ortodoxă Rusă din Republica Moldova un instrument de a influența mințile oamenilor și de a păstra Republica Moldova în această zonă aproape de Rusia, cel puțin cu sufletul sau cu gândul?
Tatiana Cojocari: Biserica, înainte de toate, ar trebui să aibă grijă de oamenii săi, de problemele oamenilor. Însăși misiunea bisericii este să îngrijească de sufletele oamenilor și să nu se implice în politică și mai ales în politica externă. Am văzut de mai multe ori că biserica noastră… Facem o paranteză, vorbim mai întâi de biserica noastră și după aceea vorbim despre ce se întâmplă în Rusia și în biserică. Biserica noastră a avut și Mitropolitul Vladimir a avut tentative să se implice în politică, să susțină anumiți candidați politici. Mie, ca unui om de rând și unui credincios, nu îmi place acest lucru și consider că și mulți dintre cetățenii noștri au observat lucrurile acestea. Pentru că biserica, din nou, nu trebuie să facă politică. Ne întoarcem la subordonare. Tu ai o biserică la nivel național și după aia, o structură care o controlează. Tu deja nu mai faci doar politică la nivel local, tu deja pledezi interesele structurii acelea mari care îți spune ce să faci și cum să faci. Și asta s-a văzut de multe ori.
Și când vorbeam despre integrarea în Uniunea Europeană, prin 2012, știu că Mitropolitul Vladimir s-a poziționat foarte-foarte împotriva aderării la Uniunea Europeană. De ce? Pentru că iarăși vine pe o filieră în care i se spune că nu e bine. Nu e bine pentru el, nu e bine pentru Rusia, nu e bine pentru poporul nostru, pentru cetățenii moldoveni? Aceasta este întrebarea, de fapt, care ar trebui să ridice semne de întrebare. Și probabil mulți preoți care aleg acum, au o alternativă, poți să alegi. Până acum nu prea puteai să alegi, pentru că această biserică micuță, Mitropolia Basarabiei, nici măcar la nivel de societate nu era acceptată. Acum începe să fie recunoscută ca o alternativă și poți să alegi. Dacă nu vrei să mai fii sub subordonarea Rusiei, poți să alegi. Și dacă nu vrei să faci politica Rusiei, poți să alegi, ai o opțiune.
Moldova 1: Despre Biserica Ortodoxă din Rusia, este aliata lui Putin și a regimului?
Tatiana Cojocari: Păi cred că ar trebui să începem prin a ne aminti că, în martie, a avut loc un eveniment: Consiliul Mondial al poporului rus, care nu este tocmai un eveniment bisericesc. Dar la acest eveniment este prezent însuși Patriarhul Kiril, care moderează, deschide evenimentul, și mulți oficiali religioși. Și în acest eveniment, Patriarhul Kiril a declarat războiul din Ucraina „război sfânt”, a anunțat că misiunea Rusiei este să unească toate popoarele slave sub umbrela lumii ruse. Dacă ne amintim, și noi, în trecut, la nivel de discurs al Patriarhului Kiril, am fost incluși în această lume rusă. Se pare că biserica a îmbrățișat politica externă a lui Putin și a Kremlinului și, iată că există o idee și a Patriarhului Kiril că Biserica Rusă trebuie să fie cea care conduce mai multe popoare. De unde a pornit această idee? Biserica Rusă merge pe această logică a imperiului.
Și ne amintim foarte bine ce s-a întâmplat în Republica Moldova și în alte țări când eram sub conducerea Imperiului Rus. Cum am fost deznaționalizați, cum nu ne lăsau să vorbim în limba noastră, cum ne erau arse cărțile de română și așa mai departe.
Ei iarăși merg pe această logică că vor să refacă imperiul și Ucraina, evident, trebuie să fie parte a acestui imperiu. Și am mai menționat un lucru foarte important, și cu aceasta închei și vă las să-mi puneți întrebările, că în Ucraina se luptă acum împotriva Occidentului satanist. Ei nu explică niciodată ce înseamnă acest Occident satanist. Cum adică Rusia și Biserica Rusă și ceea ce se întâmplă în Ucraina luptă acum împotriva Occidentului satanist? Luptăm împotriva Poloniei, unde bisericile duminica sunt mai pline decât la noi, în Republica Moldova, și decât în Rusia? Ce anume reprezintă acest Occident satanist? Și de ce biserica, care ar trebui să fie înțelegătoare, care ar trebui să iubească pe toți, indiferent de etnie, indiferent de limba pe care o vorbim, trebuie să lupte și să binecuvânteze un război sub această umbrelă a Occidentului satanist? Practic, ne întoarcem în timp.
Moldova 1: Apropo, despre Ucraina. În martie a avut loc Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, la care a participat Mitropolitul Vladimir și s-au luat decizii, s-a vorbit și despre Mitropolia Basarabiei și despre Patriarhia Română, care are intenția de a se organiza în Ucraina și a încurajat aceste încercări ale preoților de a se organiza singuri. Pentru că deocamdată, din câte înțeleg, acei preoți care sunt români în Ucraina sunt subordonați Patriarhiei Moscovei și, iată, soluția pe care a găsit-o Patriarhia Română e să îi încurajeze, să se organizeze sau să treacă la Mitropolia Basarabiei. Cum credeți, cât de bună sau nu este această mișcare?
Tatiana Cojocari: Această mișcare cred că depinde foarte mult de discuțiile care vor avea loc între liderii religioși, Patriarhul Daniel din România și liderul religios din Ucraina. Pentru că este vorba despre cum tu, ca și comunitate religioasă și ca instituție religioasă, vrei să intri în contact și să ai legătură cu poporul tău, cu cetățenii tăi. Asta nu înseamnă că Biserica din România vrea să ocupe Ucraina sau, așa cum declară Rusia, să unească toți cetățenii români sub umbrela Bisericii Ortodoxe Române. Biserica Română nu a declarat asta niciodată nici referitor la Republica Moldova. Biserica Română nu a avut aceste intenții de a declara că vrea să unifice pe toți ortodocșii din lume sub umbrela sa, comparativ cu Biserica Ortodoxă Rusă. Și vedem și aici diferența.
Evident că fiecare stat, cum am mai spus, dorește să aibă o biserică națională. Pentru că și pe această filieră religioasă, dacă tu ești subordonat cuiva, atunci pe această linie te pot mai ușor controla și îți pot indica ce să faci.
Același lucru îl face și Ucraina. Dar, în același timp, nu trebuie să excludem relațiile interreligioase care trebuie să existe între state. Din nou, nu trebuie să excludem că și în Republica Moldova, dacă vreodată vom avea o biserică națională, noi în continuare o să avem relații cu Biserica Ortodoxă Rusă. Trebuie să avem relații cu Biserica Ortodoxă Română. Pe același principiu merg și ucrainenii și aceasta este o înțelegere fix ce ține de discuțiile dintre cele două instituții religioase. Și cam atât.
