Interviu ÎN CONTEXT// Victor Parlicov: Prin liberalizarea pieței vom obține un preț mai mic la gaze naturale pentru consumatori
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, afirmă că intenționează să demonstreze că deschiderea pieței la mai mulți participanți, inclusiv cei internaționali, va oferi un preț mai avantajos la gaze naturale pentru consumatorii finali, decât cel propus de „Gazprom”. În cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, oficialul a dezvăluit că „Energocom” a câștigat licitația pentru luna mai. De asemenea, a menționat că, în luna aprilie, „Energocom” a achiziționat gaze de pe piața internațională cu un preț cu 20% mai mic decât cel oferit de „Gazprom”.
Moldova 1: Ministrul Victor Parlicov este în platoul Moldova 1. De ce contează această linie Gutinaș-Strășeni pentru securitatea energetică națională și cât timp va dura perioada de tranziție în care vom procura în continuare energie electrică din stânga Nistrului și vom depinde, într-o anumită măsură, de nodul electroenergetic Cuciurgan?**
Victor Parlicov: Deci, sunt două întrebări separate care cred că trebuie abordate separat. Să începem cu ultima parte legată de situația cu Centrala termoelectrică din stânga Nistrului. Am mai spus-o, noi acum avem acest contract și este în interesul ambelor părți să îl păstrăm în forma în care este, nu doar pentru ca să avem energie electrică mai ieftină pe malul drept, dar și ca să păstrăm o stabilitate socială în stânga Nistrului. Deci cât va dura acest lucru? Nu ține de liniile pe care le construim cu România. Ține mai curând de modalitatea de funcționare a regiunii transnistrene și dependența definitorie a regiunii de livrările de gaze rusești. Toată lumea înțelege că acest proces, acest contract sau această furnizare de facto gratuită de gaze din partea „Gazprom” în regiunea transnistreană nu va dura la infinit. De aceea, asta este un proces separat care nu este neapărat legat de linii.
Acum cât privește liniile, noi am atins deja nivelul minim. Acum noi suntem la nivelul minim de asigurare a securității Republicii Moldova, după ce s-a făcut sincronizarea în anul 2022, la trei săptămâni după începutul războiului, pe 16 martie, s-a realizat sincronizarea sistemelor electroenergetice ucrainean și moldovenesc cu sistemul continental european energetic. Și atunci, din momentul acela, noi avem un minim grad de securitate și asta a fost testat. Dacă țineți minte, ni s-a organizat un fel de furtună perfectă în noiembrie 2022, atunci când „Gazprom”-ul limitase volumele de gaze, Centrala din stânga Nistrului refuzase să furnizeze gaze pe malul drept, sistemul ucrainean era sub atacuri permanente și nu puteam miza pe funcționalitatea și a sistemului ucrainean. Și, în același timp, prețurile erau la o perioadă de vârf istoric pentru energia electrică. Și noi am demonstrat că, și cu liniile existente, și cu sistemul existent, am făcut față acestor scenarii, am demonstrat că suntem mai rezilienți.
Acum, de ce este nevoie de celelalte linii? Pentru că noi deja nu ne mai gândim cum să supraviețuim. Noi ne gândim la dezvoltare. Ce înseamnă dezvoltare? Haideți să privim la modul rece în trecut. Cum credeți, cine să investească în această țară în industrie, în ceva care consumă multă energie și care creează locuri de muncă, în situația în care țara asta depinde de un singur contract cu un singur furnizor de gaze, dependent politic, care este utilizat politic de Kremlin? Țara asta depinde, securitatea furnizării energiei electrice depinde de o infrastructură care este localizată în stânga Nistrului și pe care această țară nu o controlează. Explicați-mi acum, ce businessman, ce investitor va veni cu investiții de milioane, de zeci de milioane, de sute milioane, ca să investească undeva unde nu este sigur că va fi energie și că prețul la această energie va fi un preț corect, un preț competitiv? Singurii care până acum puteau face acest lucru și aveau cumva garanția că totul va fi bine cu energia erau investitorii din Rusia.
Uite că nu s-au pus la rând și nu am avut acest val investițional din Rusia ca să dezvoltăm în Republica Moldova industria, dar nici în regiunea transnistreană, ei până acum toți stau pe exact aceleași întreprinderi care au fost construite în perioada sovietică. N-a stat nimeni să investească mare lucru în industria din regiunea transnistreană, unde gazul este aproape gratuit sau energia electrică este extrem de ieftină.
De abia acum, când construim aceste interconexiuni, când putem demonstra oricărui investitor că la noi, în Republica Moldova, el poate avea condiții sigure de acces la energie, la gaze, că această energie și aceste gaze vor fi la prețuri competitive cu regiunea, că nu vor fi politice, că piața va funcționa exact după același model pe care îl cunosc din țările din care vin: din Europa Occidentală, din SUA. Și doar acum noi suntem în poziția să vorbim cu investitorii: Haideți, vă rog, noi vă putem garanta condiții sigure de funcționare, veniți și investiți!
Deci proiectele de interconexiune cu România sunt mai mult decât proiecte energetice, sunt proiecte care pun baza, pun temelia dezvoltării economice în Republica Moldova. Din punct de vedere strict al securității, repet, aceste linii vor permite, pe de o parte, asigurarea Republicii Moldova în totalitate, în orice scenariu, cu exces de putere a tuturor necesităților de energie electrică din Vest.
Mai mult ca atât, aceste linii vor permite să integrăm în Republica Moldova și să realizăm cu mult mai multe proiecte de energie regenerabilă. De ce? Pentru că factorul principal care constrânge creșterea, dezvoltarea investițiilor în energie regenerabilă în Republica Moldova este consumul mic. Noi nu putem garanta unui investitor că noi putem să luăm volume mari de energie ca să le consumăm.
Moldova 1: Dar aceste licitații pe capacități de generare nu sunt, de fapt, niște garanții pentru investițiile private că ceea ce produc vor reuși să vândă?**
Victor Parlicov: Exact, dar, din păcate, suntem nevoiți să le plafonăm la 105 Megawați eolieni, 60 de Megawați solari, pentru că noi nu putem garanta că vom avea suficient consum pentru a prelua mai multă energie. Noi am fi putut instala și mai multe: și solare, și eoliene, dacă am ști că ori există consum aici, ori această energie poate fi exportată. Or, repet, construcția de interconexiuni de care vorbim acum au menire multiplă. Pe de o parte, ele asigură securitatea Republicii Moldova, pe de altă parte, ele asigură posibilitatea ca noi, din Republica Moldova să exportăm energie verde.
Noi deja suntem exportatori de energie verde în volume mici, dar eu cred că acest model va deveni cu mult mai atractiv ulterior. Mai mult ca atât, consolidarea interconexiunilor electroenergetice cu România, în condițiile în care noi suntem extrem de puternic interconectați și cu Ucraina, permite ca Republica Moldova să devină eventual o punte prin care va fi alimentată cu energie electrică din Vest Ucraina, atunci când va veni timpul și vom vorbi despre reconstrucția acestei țări după război. Sigur că nu e vorba de azi-mâine. Dar cu toții ne dorim ca acest război să sfârșească, să avem o Ucraină puternică, consolidată, liberă, independentă și în care să pornească procesul de reconstrucție. Or acest proces va necesita, mai ales după ce ați văzut că Federația Rusă practic a distrus o bună parte din capacitățile de producere a energiei electrice din Ucraina. Ucraina va avea nevoie de o injecție masivă de energie pentru a-și asigura reconstrucția. Și noi putem fi acea punte energetică care să asigurăm această alimentare.
Moldova 1: Domnule ministru, despre piața liberă de gaze, vreau să discutăm pentru că ați fost criticați la un moment dat că nu permiteți anumitor furnizori, operatori să intre pe această piață. Dar am văzut că Bursa Română de Mărfuri, sucursala din Republica Moldova, deja a început să opereze la Chișinău și a realizat câteva tranzacții, inclusiv între „Energocom”, care este întreprindere de stat și „Moldovagaz” cu capital de stat. Dar am văzut că sunt și alți operatori privați care participă la această piață. Ce așteptări aveți și cât de mult se implică aici Ministerul Energiei sau nu mai e necesar?**
Victor Parlicov: Nu. În primul rând, desigur că este necesar pentru că tot ce se întâmplă acum se întâmplă în baza legislației și a deciziilor, proiectelor de legi și hotărâri de Guvern, mai sunt și regulamentele ANRE, metodologiile, dar o bună parte din creația de acte normative ține de competența ministerului. Proiectele de legi le elaborează ministerul. Da, se aprobă în Guvern, se aprobă de Parlament, dar, conceptual, lucrul se duce la minister. La fel cu realizarea proiectelor de interconexiune. La fel, rolul definitoriu e al ministerului, inclusiv în tot ce ține de căutarea finanțării pentru aceste proiecte.
Respectiv, dacă e să vorbim de piața gazelor. Noi trecem acum într-o nouă eră. Eu am mai spus-o la câteva interviuri și vreau să reiterez acest mesaj aici. Noi trecem într-o nouă epocă. Noi am venit din epoca în care exista un singur furnizor cu un singur preț. Noi trecem în epoca în care vor fi mulți furnizori, multe prețuri, toate diferite și mai puțină reglementare, mai puțini consumatori care au preț reglementat și mai mulți consumatori care au prețuri negociate pe piață liberă. Fiecare cum poate negocia.
Acum ce facem noi în acest sens? În primul rând, trebuie să înțelegem că noi am avut situația excepțională, starea de urgență, în care am avut chiar probleme în care n-am avut alte instrumente cu care să le gestionăm în acea perioadă decât prin Comisia situații excepționale. Pe parcursul funcționării acestei comisii, pe parcursul când s-au început a se implementa mecanismele de piață, am văzut unele carențe. Și am avut nevoie de timp să ajustăm legislația înainte să liberalizăm complet piața. Și acum este o liberalizare de facto a pieței. Deci noi, de jure, juridic, am declarat că din 2016 piața e liberă, numai că să o declari juridic liberă și să ai un singur furnizor, degeaba declari.
Deci acum chiar avem opțiuni. Din 1 ianuarie, nu mai există interdicția la eliberarea licențelor. Se eliberează noi licențe, vin furnizori mari, vin furnizori internaționali. Am avut discuții cu mai mulți. Cu AXPO Trading, cu MET (n.r. MET Romania Energy), cu „Romgaz”, cu OMV Petrom. Toată lumea asta vine în Republica Moldova și ceea ce vrem noi să demonstrăm în următoarea perioadă este că beneficiul pieței libere în comparație cu un preț fix, cu un preț negociat, chiar și cu o formulă de preț pe care avem în contractul cu „Gazprom”. Deci există un mit că cel mai ieftin gaz vine în Republica Moldova din partea „Gazprom”. Veți vedea în curând, deja ați putut urmări că licitația pentru luna mai a fost câștigată de „Energocom” cu un preț sub prețul „Gazprom”. Nu cu mult, dar sub prețul „Gazprom”. În luna aprilie, „Energocom” a reușit să procure gaze din piața internațională cam cu 20% sub prețul „Gazprom”. Repet, noi nu putem anunța aceste prețuri imediat, dar noi le vom anunța ulterior. Pentru că dacă le anunți imediat, asta distorsionează cumva și creează niște probleme pentru partenerii noștri comerciali ai „Energocom”. Dar noi le vom anunța ulterior, deci prețurile nu sunt secrete, ele vor fi pur și simplu anunțate cu puțină întârziere. Deci noi am procurat în aprilie gaze cam cu vreo 20% mai ieftin decât avem în formula cu „Gazprom”.
Moldova 1: Domnule ministru, dacă ne referim și la acest tarif reglementat pe care urmează să-l aprobe sau nu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică: 13,12 lei pe metru cub de gaze. Există capacitatea acum ca furnizori privați să ofere un preț mai bun și să ajungă chiar cu gazele până în casele oamenilor?**
Victor Parlicov: De ce nu? Repet, tot ce facem noi acum este exact să creăm premise cât mai mulți furnizori să apară și cât mai departe să meargă la consumatori. E așa cum am spus și anterior. Sigur că în primul rând ei nu vor targeta, nu vor căuta consumatorii casnici, pentru că ei caută în primul rând consumatorii mari, industriali, cu care ai un singur contract de gestionat și ai fluxul de milioane și zeci de milioane de lei. Pe când cu un consumator casnic trebuie să ai mii de consumatori casnici ca să ajungi la un anumit flux de bani și asta e mult mai multă bătaie de cap, asta e call centru și multe altele. Respectiv, intenția noastră este exact asta. Și noi vrem să demonstrăm, reiterez gândul că o piață liberalizată, o piață la care vor participa mai mulți jucători, inclusiv internaționali, va putea da inclusiv pentru „Moldovagaz”, în raport cu care se aplică tariful reglementat, inclusiv pentru consumatorii care rămân la tarif reglementat, vor putea da un preț mai bun decât prețul „Gazprom”. Și noi o altă metodă mai bună decât să liberalizăm piața nu avem ca să dăm consumatorilor noștri cel mai bun preț. Atât celor care se află la tarif reglementat, cât și celor care au decis să iasă în piață liberă.
Moldova 1: Vă mulțumesc pentru că ați acceptat să discutăm astăzi și vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT” cu alte ocazii.**
