Interviu ÎN CONTEXT// Andrei Curăraru: 9 mai a fost o lecție pentru Rusia să înteleagă că războiul nu e o soluție
După un război care a luat milioane de vieți, Uniunea Europeană devine entitate de reconstrucție europeană, iar 9 mai devine simbolul acestui proiect de pace. În prezent, pe continentul european e un nou război, care indică faptul că lecțiile de 9 mai nu au fost învățate de Federația Rusă și că războiul nu este o soluție, mai ales în secolul 21, afirmă expertul în securitate, Andrei Curăraru.
În emisiunea ÎN CONTEXT, el a adăugat că există persoane cu o mentalitate sovietică pe care trebuie să le ajutăm să înțeleagă că, tocmai din cauza acestui sistem, Republica Moldova a traversat numeroase etape de deznaționalizare, decimare, foamete și deportări.
Moldova 1: Rusia lui Putin a transformat ziua de 9 mai într-o sărbătoare agresivă. Victoria sovietică împotriva Germaniei naziste a trecut prin diferite etape de comunicare publică. În Republica Moldova se schimbă accentele, dar există și unii care insistă pe perspectiva rusească. Colegul meu, Dumitru Grișca, are detalii.
Dumitru Grișca: În perioada sovietică, Piața Roșie din Moscova a găzduit doar patru parade militare dedicate victoriei URSS-ului împotriva Germaniei naziste. Prima, în 1945, și doar trei au avut loc propriu-zis pe data 9 mai - în 1965, 1985 și 1990. În general, această zi nici nu a fost cu roșu în calendar între anii 1947-1965, Leonid Brejnev a transformat 9 mai în sărbătoare oficială. Ulterior, Boris Elțin a reinventat 9 mai, pentru că Rusia post-sovietică avea nevoie de o sărbătoare națională care să înlocuiască 7 noiembrie, Ziua revoluției bolșevice. Și apoi Putin a privatizat victoria contra lui Hitler și a pus-o în serviciul politicii sale agresive. Acest lucru s-a văzut mai clar după renumitul său discurs de la Munchen din 2007, pe care mulți îl consideră un punct de cotitură, când Putin a spus aproape deschis că vrea refacerea Uniunii Sovietice.
Așadar, 9 mai a ieșit din tiparele comemorării, Rusia a trecut de la lozinca „Niciodată” la „Можем повторить”, adică „O putem repeta!”. Au apărut simboluri noi, de exemplu, panglica negru-portocalie, denumită „gheorghievskaia”, folosită acum zece ani în Donbas, iar în prezent, în invazia pe scară largă contra Ucrainei.
Acest simbol este interzis în Republica Moldova. În tradiția occidentală, Ziua Victoriei este sărbătorită pe 8 mai. Actul capitulării Germaniei a intrat în vigoare pe 8 mai 1945, la ora central-europeană 23:01, în timp ce la Moscova era deja trecut de miezul nopții și iată de ce există această diferență. De altfel, noi am renunțat în 1990 la ora Moscovei și am trecut la ora locală. 9 mai a devenit între timp Ziua Europei și promovează practic aceleași valori antirăzboi, pacea și unitatea, reconcilierea franco-germană pentru evitarea altor conflicte pe continent. Mai exact, pe 9 mai 1950, ministrul francez de Externe, Robert Schuman, a propus crearea unei comunități a cărbunelui și oțelului, care s-a transformat în Uniunea Europeană de astăzi.
Moldova 1: Continuăm ÎN CONTEXT. Andrei Curăraru, expert în securitate, WatchDog, este în platoul Moldova 1. S-a trecut în umbră această semnificație și mai ales că a fost și un semn de contradicție între 9 mai văzut din perspectiva Rusiei, care ar însemna Ziua Victoriei, și 9 mai văzut din perspectiva occidentală sau europeană, care face trimitere la Declarația Schuman. De ce a existat această situație, cum se explică și până la urmă ce trebuie să înțeleagă și telespectatorii noștri ce sărbătorim pe 9 mai?
Andrei Curăraru: În primul rând, cele două evenimente, cumva invers pică bine unul peste altul fiindcă, inițial, Uniunea Europeană a venit ca o organizație strict economică, care continua procesul de reconstrucție europeană, după acel război care a luat atâtea milioane de vieți și ca un proiect de pace pentru continentul european, între doi rivali destul de duri în toată istoria: Franța și Germania. Și asta este semnificativ pentru că 9 mai devine mai mult un eveniment legat de pace decât de război și declarații belicoase. De ce la noi s-a decis de fiecare dată ca ele să fie decuplate? Cred că cineva voia să menajeze anumite simțiri ale veteranilor, ale politicienilor proruși, ale cetățenilor care consideră că există doar o semnificație pentru această dată.
Dar istoria este mare. Noi vedem acum un nou război pe continentul european, care nouă ne spune că lecțiile de 9 mai nu au fost învățate și nu au fost învățate în primul rând în Federația Rusă și trebuie să facem din această zi o zi a memoriei și a înțelegerii că războiul nu este o opțiune, mai ales în secolul 21.
Moldova 1: Dar dacă e să ne referim la faptul că aproape în fiecare an, pe 9 mai, în Chișinău au avut loc diferite manifestații. De exemplu, și acest „Regiment nemuritor”, care de altfel a fost interzis în Rusia anul acesta și anul trecut la fel. Vreau să ne referim și la acest aspect pentru că, din câte înțeleg, ar exista frica autorităților ruse ca să nu vină la aceste manifestații oameni cu fotografiile rudelor care au decedat acum în ceea ce numesc ei „operațiune specială”.
Andrei Curăraru: Din păcate pentru Federația Rusă, în general, spațiul public se îngustează și orice manifestație publică este utilizată pentru o formă sau alta de protest. Putin se teme de astfel de proteste și este clar că una este să prigonești opoziția și alta e să prigonești femei care ies cu pancarte sau cu tablouri, fotografii ale soților decedați în acest război. Potrivit Serviciilor Speciale din Marea Britanie, 450 de mii, cel puțin, sunt pierderile Federației Ruse, ca răniți și uciși. Sunt niște cifre colosale care s-ar vedea cred că foarte bine dacă aceste manifestații ar avea loc. Și eu mă întreb de ce în Republica Moldova trebuie să facem acest marș al „Regimentului nemuritor”, dacă el nu se face nici în Rusia deja de doi ani consecutiv?
Or, după mine, există modalități cu mult mai binevenite de a-i onora pe veterani. Am văzut că Guvernul le alocă o indemnizație unică de 10 mii de lei pentru aceștia. Și, într-adevăr, ei trebuie cinstiți, dar nu trebuie utilizați la paradă pentru scopuri politice, ci apreciați pentru ceea ce au făcut, pentru efortul de luptă cu nazismul. Și trebuie și o reconciliere să înțelegem că poporul nostru a fost implicat și pe de o parte, și de alta, și toți veteranii care sunt trebuie să fie cinstiți și să fie apreciați pentru efortul pe care l-au făcut pentru țară până la urmă.
Moldova 1: Dar e posibilă această reconciliere, pentru că dacă ar fi să ne gândim la simbolurile care sunt aferente acestei zile - 9 mai. Spuneam mai devreme. În fiecare an au loc manifestații și am văzut ce simboluri sunt folosite. Această panglică negru-portocalie și steaguri roșii. Bine, în ultima vreme poate au mai apărut și drapele tricolor, dar practic, dacă ar fi să ne uităm și în altă parte, fiecare țară și-a adoptat propriile simboluri sau există simboluri sau există simboluri general acceptate, cum ar fi macul roșu. Și există aceste simboluri care se pliază pe propaganda rusă. E posibilă cumva o reconciliere, pentru că se pare că una dintre părți nu renunță la acest caracter agresiv al 9 mai.
Andrei Curăraru: Trebuie să înțelegem că panglica asta bicoloră nu are o istorie legată de Uniunea Sovietică. Este o găselniță a regimului lui Putin, care avea nevoie de un simbol prin care să promoveze militarismul. O vedem foarte des utilizată, inclusiv pe front de către soldații ruși, o vedem utilizată în statele unde Rusia vrea să facă destabilizare. Am văzut că multe state mai înțelepte decât al nostru, cred eu, și-au inventat propriile simboluri, cum ar fi, de exemplu, în Kazahstan. Înțelegem de ce fac asta. Ei vor să ne arate că sunt uniți și sunt puternici și au simbolurile lor. Dar, în același timp, ne arată că ei susțin acest război agresiv, că ei acceptă valorile pe care le reprezintă aceste panglici.
Republica Moldova are un simbol central, este tricolorul nostru. Nu demult a fost ziua lui și cred că este cel mai indicat drapel să fie prezent la astfel de manifestații. Mai ales că nu știu dacă trebuie să avem în general parade și marșuri. Este o zi de comemorare. Sunt milioane de oameni morți și asta ar trebui să primeze, că războiul este o tragedie, nu un motiv de bucurie sau de parade și fanfară.
Moldova 1: Dacă tot vorbim despre această luptă a simbolurilor, ar mai trebui de răspuns la o întrebare, dacă Uniunea Sovietică a ocupat Moldova, pentru că în 1991 avem câștigarea independenței sau obținerea independenței și Declarația independenței vorbește despre ocupația sovietică și ca să înțelegem de ce contează simbolurile trebuie să răspundem și la această întrebare, dacă URSS a ocupat ceea ce numim astăzi Republica Moldova.
Andrei Curăraru: Cred că la această întrebare ne-a răspuns Lenin, care a proclamat dreptul la autodeterminare de care Republica Moldova, în acel timp gubernie rusească, a votat prin Sfatul Țării realipirea la România. Astfel, noi putem să trasăm această cale, care a fost întoarsă invers, inclusiv în timpul acestui război, de Pactul criminal Ribbentrop-Molotov și, fără doar și poate, noi încă trecem printr-o perioadă de decolonizare. Noi vedem oameni care încă suferă de această mentalitate sovietică, nu se identifică cu propria națiune, cu propriul popor, ci cu niște valori care demult nu mai există, sunt nostalgici și trebuie să-i ajutăm să înțeleagă că acea nostalgie este pentru altceva.
Republica Moldova a trecut prin foarte multe etape de deznaționalizare, chiar de decimare, dacă ne gândim la foame și la deportări. Iar ceea ce avem astăzi și situația economică destul de precară din Republica Moldova este legată inclusiv de exportul de resurse cu care se ocupa URSS-ul, în loc să investească inclusiv în Republica Moldova. Să fim și noi o țară mai industrializată, mai dezvoltată. Uitați-vă la exemplul țărilor baltice, care au venit practic din același aluat al Uniunii Sovietice, dar înainte de asta au avut statalitate, au avut identitate și vedem nivelul de trai acolo, de exemplu.
