34 de ani de la primul „Pod de flori” // Maia Sandu: Cu ajutorul României vom deveni parte a familiei europene
Astăzi, se împlinesc 34 de ani de la deschiderea Podului de Flori, eveniment simbolic care a avut loc la hotarul de pe Prut. Pe 6 mai 1990, frontiera româno-sovietică a fost traversată fără acte, marcând o premieră după cel de-al Doilea Război Mondial. Președinta Maia Sandu a spus că Podul de Flori care a unit oamenii de pe cele două maluri ale Prutului în 1990 a fost, de fapt, un Pod al libertății și al „căderii zidului” de pe Prut.
„Înainte de anii ‘90 erau rupte de un râu familii întregi, rude, prieteni, o întreagă cultură, iar podul dintre Moldova și România era, de fapt, un zid. Azi conexiunea noastră cu România este firească și puternică, iar podurile s-au transformat din ziduri în căi de legătură. Ne unesc cu România 6 poduri funcționale, un pod de pontoane construit recent la Leova-Bumbăta și altele 2 reparate de curând. Republica Moldova exportă în România produse în valoare de peste 1.4 miliarde de dolari, peste 35% din toate exporturile. România este principalul investitor și partener comercial al nostru. Cu România construim conexiuni în sectorul energetic și de gaze. Vorbim la telefon la același tarif pe ambele maluri ale Prutului”, a relatat șefa statului.
Maia Sandu a spus că, în prezent, trec Prutul nu doar flori, ci oameni, produse, donații, expertiză, energie electrică, apă potabilă, investiții și proiecte culturale.
„Cu ajutorul României, vom deveni și noi parte a familiei europene și ne vom asigura, astfel, că Republica Moldova nu va mai fi niciodată izolată și că cetățenii noștri vor avea același nivel de viață, venituri și libertate de circulație ca toți cetățenii Uniunii Europene”, a conchis președintele.
Amintim că, în ziua de 6 mai 1990, între orele 13:00 și 19:00, cortina de fier dintre Uniunea Sovietică și România a căzut, iar românii de ambele părți ale Prutului s-au reîntâlnit, aruncând flori pe apa râului pentru a marca acest moment istoric. La primul Pod de Flori au participat peste un milion de oameni, iar cetățenilor români li s-au permis să treacă Prutul fără pașaport și viză. Atunci, actorul, fostul deputat în primul Parlament și ministru al Culturii, Ion Ungureanu, a exprimat convingerea că Podul de Flori va contribui la demolarea barierelor, asemenea Zidului de la Berlin.
„Pe lângă acest râu, mai curge un alt râu, alături de el mai este un Prut făcut din lacrimile noastre”.
Mișcarea de renaștere națională a fost declanșată de dorința de a reveni la identitatea românească și de emancipare a românilor moldoveni subjugati de regimul sovietic. Potrivit istoricului Anatol Țăranu, Podul de Flori a reprezentat unul dintre momentele semnificative ce au evidențiat unitatea de neam.
„Podul de flori din 1990 a fost cea mai puternică manisfestare a sentimentului societății românești. Podul de Flori a dat un semnal puternic fostelor autorități de la Moscova, care au înțeles că dacă în spațiul dintre Prut și Nistru obține victorie românismul, acesta va fi întotdeauna pierdut de imperiu”, a spus Anatol Țăranu.
Un an mai târziu, la 16 iunie, a avut loc cel de-al doilea Pod de Flori, marcând totodată finalul unei etape considerate romantică în relațiile dintre România și Republica Moldova.
Astăzi, Podurile de Flori devin Poduri de Piatră, susțin autoritățile de la Chișinău, care afirmă că în următorii ani este planificată construcția a patru poduri peste Prut. Aceste proiecte se află în faza de studiu de fezabilitate și vor fi realizate între diverse localități din România și Republica Moldova.
Printre acestea se numără podurile planificate între Stanca (România) și Costești în raionul Râșcani, Bumbăta (România) și Leova în raionul Leova, Fălciu (România) și Leca din Raionul Cantemir, precum și Răducăneni (România) și Bărbăieni din Raionul Nisporeni. Podurile vor face o legătură terestră cu Uniunea Europeană și vor contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
