Promisiuni în loc de apă potabilă. Investiții de milioane de lei într-un proiect fără finalitate la Hîncești
De mai bine de 13 ani, peste 20 de mii de oameni din raionul Hîncești trăiesc cu speranța că vor avea apă potabilă la robinete. Deși s-au investit aproape 80 de milioane de lei în construcția unei magistrale, lucrările au fost făcute pe jumătate. Guvernările s-au perindat, autoritățile s-au împotmolit în birocrație, iar oamenii nu mai speră la o minune.
Era anul 2011 când premierul de atunci, Vlad Filat, anunța mândru despre grandiosul proiect de asigurare cu apă potabilă și canalizare a 11 localități, inclusiv Cotul Morii, construit după inundații.
După inundațiile devastatoare din 2010, localnicii din Cotul Morii au avut de înfruntat o altă nenorocire. De această dată, ei au simțit din plin consecințele incapacității statului de a-și onora angajamentele. În 2011, oamenilor de aici, dar și din alte 10 localități din preajmă li s-a promis ca vor avea apă la robinet. 13 ani mai târziu, după aproape 80 de milioane de lei investiți, localnicii merg tot la fântâni pentru a-și potoli setea.
Proiectul a fost elaborat în anul 2011 de către Consiliul raional Hîncești. Așa cum pe atunci, legislația nu permitea autorităților locale să aplice pentru mai multe proiecte, iar administrația avea deja unul în derulare, construcția apeductului a fost preluată de o instituție subordonată Agenției Apele Moldovei. Doi ani a durat doar procedura de achiziție și contractarea agentului economic, după care au început lucrările. În doi ani s-a reușit doar construcția stațiilor de pompare și a conductei magistrale care unește cele 11 localități. Proiectul trebuia încheiat în 2016, dar lucrările au fost stopate până în 2019.
„A trecut mai multe verificări, inclusiv și inspecția de stat în construcții și altele. Noi, dacă cinstit, nu știm motivele exacte de ce au fost stopate și de ce au fost atâtea verificări”, a menționat Vlad Ceban, reprezentant Apele Moldovei.
În 2019, Întreprinderea municipală gospodăria de alimentare cu apă și canalizare din Hîncești, care a fost inițiatoarea proiectului și care în prezent este în insolvabilitate, a trecut la Agenția Proprietăți Publice. Astfel, magistrala a trecut în gestiunea Apele Moldovei, care a constatat mai multe nereguli în timpul construcției.
„-Din punctul dumneavoastră de vedere, cum au fost admise aceste erori tehnice în timpul construcției magistralei? - Eu nu aș spune că sunt erori, în afară de rezervoare, nu știu, poate a fost o greșeală la topograf, poate că inginerul care a proiectat nu a atras atenția la acele cote. Noi deja nu mai știm pentru că mulți din ei nu mai lucrează și poate că mulți nu sunt în viață”, a relatat Vlad Ceban.
Conducta magistrală are 39 de kilometri, șapte stații de pompare și o platformă cu rezervoare. Banii au fost investiți exclusiv din Fondul Ecologic Național.
Lucrările la această magistrală, durează mai bine de un deceniu. Asta chiar dacă se află la doar 100 de metri distanță de râul Prut. Putem observa că mecanismele sunt într-o stare destul de bună, însă, din păcate, incompetența sau indiferența fostelor autorități a dus la stoparea lucrărilor pe ultima sută de metri.
„Noi am făcut practic 60 la sută din ceea ce nu s-a executat în 2013 -2019. La ziua de azi obiectul este finalizat în proporții de o sută de procente, au rămas doar niște lucrări suplimentare, mai exact sorburile. Pe parcursul anilor, morfologia râului s-a schimbat, iar varianta propusă inițial la sorbură nu este funcțională. În perioada 2020-2021, a fost elaborat un proiect de execuție pentru extinderea sorburilor în râul Prut. Totodată, s-au pregătit documentele pentru lucrările de pornire, reglare și instalarea la două rezervoare la satul Onești, dat fiind faptul că a fost iarăși o greșeală în proiect, rezervoarele existente care erau din beton sunt mai jos decât stațiile de pompare”, a mai spus Vlad Ceban.
În anul 2022, ministerul a fost divizat, așa că proiectele au fost și ele împărțite. Întreprinderea „Apele Moldovei” nu mai este responsabilă de proiecte de aprovizionare cu apă și canalizare, iar Fondul Ecologic nu mai finanțează proiecte de infrastructură. Așa că magistrala a fost lăsată în voia sorții.
Agentul economic care s-a ocupat de executarea lucrărilor la magistrală spune că toată problema este în lipsa de finanțare, iar erorile admise în timpul lucrărilor nu sunt un motiv pentru a stopa proiectul.
„ Dacă erau banii la timp, acest obiectiv nu era să fie uitat. Avea să fie construit în aproximativ un an, un an și. Ar fi nevoie de încă 26 de milioane, ministerul știe, au fost, au văzut. Totul ține de bani, dacă sunt bani toate întrebările au dispărut”, a spus Vasile Guțu, agent economic.
VOX: „ Noi, locuitorii din sat, înțelegem că situația din țară este grea. Dar s-au investit prea mulți bani și ar fi un păcat ca proiectul să nu fie dus până la capăt. Oamenii au investit mulți bani și și-au făcut fântânile lor, dar nu-i apă în ele. Izvoarele sunt slabe și nu se poate acumula apa necesară ca pompa să o poată să o transmită în casă”.
„ Apa din fântâni nu-i calitativă pentru băut, nu-i cum trebuie să fie, dar o folosim, poate că în comparație cu alte sate care nu au apă deloc, la noi mai merge. Trebuie purificată, doar stația e gata, totul este făcut”.
„Am auzit de acest proiect, dar zic ca să fiu mai sigură, mi-am tras apa mea în ogradă să am. Robinet am, lasă să fie așa. În mahala asta nu prea sunt fântâni, nu-i izvor, oamenii vin la mine și iau”.
Există, totuși, o rază de speranță. În urma reformei administrative, aprovizionarea cu apă este prerogativa Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Pentru ca proiectul să fie dus la bun sfârșit, mai este nevoie de cel puțin 25 de milioane de lei. Banii ar urma să fie alocați din Fondul Național pentru dezvoltare regională și locală.
„ Urmează să avem întrevederi cu cei de la Apele Moldovei, să clarificăm care este situația de facto a acestui proiect. Cel mai probabil vom comanda o expertiză tehnică asupra rețelelor care deja s-au construit. Ca termen ne propunem foarte mult ca în următorii doi ani să fie finalizat”, a declarat Ion Pînzari, director Agenției de Dezvoltare Centru.
„ Altul este tabloul în raioanele Nisporeni și Ungheni, acolo unde peste 15 mii de oameni se vor bucura de apă la robinete, la doar un an distanță de la demararea lucrărilor. Acest lucru este posibil deoarece aici există o magistrală funcțională care conectează râul Prut la localitățile din cele două raioane. Apeductul magistral a fost construit în aproximativ 2 ani”, a relatat Doina Ivanov, reporter Moldova 1.
Apa ar urma să ajungă în gospodăriile oamenilor în luna septembrie, până atunci însă, aceștia se descurcă cum pot. Cel mai greu o duc vârstnicii, pentru care povara găleților cu apă este prea mare.
„ Aduc apă tocmai din partea cealaltă, vine o femeie din Boldurești și mă ajută”.
„Tare avem nevoie de apușoară, că sunt care n-au fântâni și ar prinde bine apa bună”.
„Dacă seacă fântânile, avem numai una în sus unde trăiesc eu, de acolo jumătate de sat ia apă”.
„Noi avem în ogradă fântână, dar apa e acum sălcie și trebuie să o curățăm. Dar vara a scăzut, luam șase căldări de apă și gata, nu mai era”, au spus oamenii.
În urma implementării proiectului, oamenii din peste 13 localități din raionele Nisporeni și Ungheni vor avea apă de calitate la robinete. Valoarea totală a proiectului se ridică la 63 de milioane de lei, dintre care 7 milioane a fost contribuția Consiliului raional Nisporeni.
„Este o necesitate foarte mare de apă în raionul Nisporeni, deși avem unele sate și localități aprovizionate cu apă din izvoare sau din pânza freatică subterană, dar ea nu corespunde în totalitate proprietăților fizice, chimice și bologice. Apeductul va aproviziona 13 localități cu apă, mai ales că pe timp de vară, din cauza schimbărilor climatice din ultima perioadă, se simte o necesitate, există un deficit de apă pe perioada lunilor secetoase”, a spus Ion Diavor, președintele raionului Nisporeni.
Statisticile arată că în Republica Moldova, doar 40 la sută din populație are acces la apă potabilă de calitate. În același timp, apa din doar o treime din fântânile din țară este bună de băut.
„Riscurile țin de hepatita virală A și de infecții digestive, în primul rând enterocolite. Dacă vorbim de calitatea chimică a apei, avem localități unde, dacă vorbim de flor, avem oameni cu fluoroza dentară. Vorbim de raioanele Glodeni până la Hîncești, toate sunt zone endemice din lunca Prutului, 20 la sută din copii și populația adultă este afectată de fluoroză”, a menționat Ion Șalaru, director adjunct ANSP.
Datele mai arată că în 300 de localități din zona rurală nu există sisteme de apeduct, iar oamenii din acele zone se alimentează doar cu apă din fântâni.
