Ovidiu Nahoi: Europarlamentarele, importante pentru Republica Moldova în contextul reformării instituțiilor europene
Alegerile europarlamentare din acest an sunt importante pentru Republica Moldova, în contextul reformării instituțiilor europene, a declarat jurnalistul român Ovidiu Nahoi, într-un interviu cu jurnalista Moldova 1, Lucia Vieru.
Moldova 1: Ne așteaptă alegeri importante în iunie - alegerile pentru Parlamentul European. De rezultatul acestui scrutin va depinde viitorul Uniunii. Dar până atunci, care ar fi miza europarlamentarelor din acest an?
Ovidiu Nahoi: „Alegeri foarte importante, poate mai importante decât cele precedente, pentru că miza este continuarea sau nu a proiectului european până la urmă în aceste coordonate. Un proiect tot mai contestat dintr-o ramură care, bun, e departe de a fi majoritară, dar e tot mai vocală și mai vehementă, venind în ideea aceasta a suveranismului, deși în acest moment Uniunea Europeană are nevoie, să zic așa, de mai multă Europă, de mai multe decizii comune, care să meargă mult mai departe cu reforme economice, cu simplificarea pieței unice, cu creșterea competitivității, cu crearea unor mari companii care să fie așa-numiții campioni europeni, cu crearea unui fond suveran european, pentru că numai așa Europa poate rezista competiției globale cu acești coloși care sunt în acest moment Statele Unite și China. Fiecare cu provocările lui pentru Uniunea Europeană, or nu există o națiune în Europa, fie mai mare, fie mai mică, ce ar putea rezista singură acestor provocări globale. Trebuie să punem mai multe lucruri în comun și să facem mai multe în comun. Vom reuși acest lucru, vom găsi soluțiile cele mai bune, aceasta este până la urmă miza acestor alegeri europene. Și, bineînțeles, răspunsul la marea provocare de securitate care vine dinspre Rusia.”
Moldova 1: La aceste alegeri vedem un interes mai sporit decât la cele din 2019. Cum s-ar explica acest lucru?
Ovidiu Nahoi: „Da, este explicabil, pentru că vedeți, de la un ciclu electoral la altul, Uniunea Europeană devine din ce în ce mai relevantă în activitatea de zi cu zi în viețile oamenilor. Deja 60-70 la sută dintre reglementările după care este ghidată viața economică, viața socială a Europei, sunt reglementări de factură europeană. Deci orice decizie la nivel european contează foarte mult și, în ultimii ani, au fost adoptate niște măsuri foarte importante la nivelul Uniunii Europene, de la criza datoriilor încoace, felul în care a fost gestionată Criza Euro în anii 2010-2012, cu propuneri comune, cu acel Six-Pack, cu acel control asupra bugetelor și datoriilor, lucruri de neconceput înainte de acea criză. Apoi a venit criza Covid, cu cumpărarea vaccinurilor în comun. Imaginați-vă ce ar fi însemnat, Republica Moldova a fost în afara acestui proces, și aduceți-vă aminte ce a însemnat să fie în afara acelui spațiu european care a pus toate resursele sale în comun pentru a cumpăra vaccinuri și și-a pus capacitatea sa de negociere în comun cu marile companii pentru a cumpăra vaccinuri și pentru a gestiona împreună criza. Apoi, legat de acea criză a sănătății, Proiectul „Next Generation EU”, care a urmat cu punerea în comun a datoriilor, cu emiterea de eurobonduri, toate aceste decizii, nu mai vorbim de „Green Deal”, un proiect european foarte puternic, cu multiple semnificații și cu multiple influențe în economie, în viața socială, toate acestea sunt decizii luate la nivel european. Deci, oamenii au simțit că ceea ce se întâmplă la nivel european le afectează viețile, uneori în bine, alteori nu în bine, dar în orice caz, este important pentru interesele și pentru viețile lor. Ca atare, și interesul pentru aceste alegeri a crescut. Apoi, Parlamentul European a dobândit mult mai multă putere după Tratatul de la Lisabona. Are deja niște atribuții la egalitate cu Consiliul Uniunii, deci cu reprezentantul guvernelor statelor membre. Procesul legislativ este mult mai relevant în cadrul Parlamentului European decât era înainte. Așa încât și asta a dus la creșterea interesului cetățenilor pentru afacerile europene. Deci, cetățenii înțeleg că Europa a devenit o stare de fapt, că nu mai e o opțiune. Ea există, ea este aici și important este cum o gestionăm. Vedeți și în partidele acestea care contestă proiectul european, care sunt considerate anti-europene. Nici ele nu mai vorbesc despre exit-uri, despre scoaterea țărilor lor din Uniunea Europeană. Au văzut că Marea Britanie a greșit, oricine poate să vadă, cu acel Brexit, și acum ei vin și propun o altă Europă, un alt fel de construcție europeană. Dar nici ei nu mai spun că Uniunea Europeană trebuie desființată, noi trebuie să ieșim și proiectul european trebuie abandonat. Deci, Uniunea Europeană a devenit o stare de fapt și, automat, și interesul a crescut.”
Moldova 1: Și pentru că ați menționat și de Republica Moldova, cât de importante sunt aceste alegerile europarlamentare pentru Republica Moldova, dar și, evident, pentru România?
Ovidiu Nahoi: „Pentru Republica Moldova este foarte important contextul reformării instituțiilor europene. În funcție de rezultatele pentru alegerile europene, va fi formată o Comisie Europeană. O nouă Comisie Europeană care va fi mai favorabilă extinderii, mai favorabilă reformării sistemului de decizii în Uniunea Europeană, sau nu. Asta depinde de votul cetățenilor. Indirect, va avea consecințe foarte importante asupra procesului de extindere și asupra Republicii Moldova, pentru că Uniunea Europeană trebuie să-și reformeze sistemul de luare a deciziilor înainte de a proceda la o extindere foarte mare. Este un lucru deja convenit de șefii de state și de guverne. Cum se va face această reformă? Cum vor fi integrate noile state membre? Cum va fi procesul de luare a deciziilor? Dacă se va renunța la unanimitate, dacă nu, cum va fi reprezentarea în Comisia Europeană? Se mai poate merge pe un stat, un comisar, în condițiile în care numărul statelor se extinde foarte mult? Se mai poate merge pe principiul unanimității? Cum să se ia deciziile? Care să fie participarea la decizie? Toate aceste lucruri trebuie discutate și ele vor fi discutate și tranșate și în funcție de cum va arăta Parlamentul European, cum va arăta până la urmă culoarea politică a Uniunii Europene în următorii cinci ani. Deci, asta e foarte important pentru Uniunea Europeană.
Pentru România este important să se păstreze o Europă care să-și mențină un anumit grad de generozitate. Adică, politica de coeziune, politica agricolă să mai continue, România să mai aibă măcar un ciclu de politică de coeziune, pentru că, și aici nu e vina Europei, e vina României, nu și-a rezolvat niște probleme structurale, de bază, după aderarea la Uniunea Europeană. Deci, România ar mai avea nevoie de un ciclu de finanțare masivă din partea Uniunii Europene, deși a ajuns undeva la 76-77 la sută din media Uniunii Europene, dar ar mai avea nevoie de un boost pentru a putea să facă un salt important și e foarte important modul în care va arăta Parlamentul European, modul în care va arăta Comisia Europeană și felul în care România va fi reprezentată în Parlamentul European, dacă va avea acei europarlamentari capabili să susțină aceste interese. Până acum am avut niște europarlamentari, un grup care a reușit niște lucruri foarte importante. Am avut doi raportori la Next Generation EU, ceea ce este aproape de neconceput, aproape de neimaginat, să ai raportorul din partea PPE și raportorul din partea Renew Europe, să-i ai europarlamentari români, care sigur fiecare a susținut punctul de vedere politic al grupului său, dar în același timp, și pentru că îi cunosc și știu că sunt oameni capabili, ei au reușit să introducă acolo și interesul României, într-un mod foarte subtil, foarte inteligent, pentru că nu te poți duce acolo să bați cu pumnul în masă și să spui că eu sunt România și să faci numai așa. Lucrurile sunt foarte subtile, trebuie să fii foarte bine pregătit și am avut acești europarlamentari. Sper să păstrăm un grup de europarlamentari capabili, buni negociatori, patrioți, dar patrioți în sensul adevărat al cuvântului, că patriot nu e cel care urlă mai tare și să putem continua. Acesta este un interes major al României, pe lângă interesul unei Europe mai puternice din punctul de vedere al securității, că suntem țară de flanc, suntem vecini cu acest conflict din Ucraina.”
