Mihai Mogîldea: Problemele din justiție în Republica Moldova nu pot împiedica organizarea Conferinței de lansare a negocierilor de aderare
Restanțele din justiție ale Republicii Moldova nu vor afecta procesul de aderare la UE, deoarece acestea nu țin de Guvern sau de Parlament, ci de instituții independente, care nu pot fi presate. De această părere este analistul politic Mihai Mogîldea, care a declarat la Moldova 1 că amânarea anumitor progrese în domeniul justiției nu pot fi o barieră pentru organizarea conferinței interguvernamentale, la care vor fi lansate negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE.
„Eu nu mă aștept ca aceste probleme să pună pe stop evoluțiile legate de organizarea conferinței interguvernamentale pentru că la nivel politic, cel puțin, între Republica Moldova și Uniunea Europeană există o înțelegere că reformele din domeniul justiției necesită timp, o implicare a experților internaționali, iar acești experți nu pot fi presați să acționeze mai rapid. Ei trebuie lăsați să-și facă treaba independent. De aceea, problema ce ține de timp, de viteza cu care ne mișcăm pe dimensiunea procesului de Vetting, a alegerii procurorului general nu ține nemijlocit de Guvern sau de Parlament, ci ține de comisii independente, organe independente din domeniul justiției, care trebuie să-și facă treaba”, a spus Mogîldea.
Menționăm că, în urma unei evaluări din luna martie, Comisia Europeană a constatat că două din cele trei angajamente rămase din anul trecut au fost îndeplinite. Astfel, autoritățile de la Chișinău au luat noi măsuri pentru deoligarhizare, inclusiv noi reglementări legate de plățile în numerar și fluxurile financiare și a asigurat resurse și structuri adecvate Procuraturii Anticorupție. Cât privește a treia restanță, Comisia a constatat că aceasta este în curs de îndeplinire, fiind în fază avansată. Este vorba de procesul de Vetting și numirea unui nou procuror general.
Alegerea procurorului general
Amintim că pe 15 mai a expirat termenul de depunere a dosarelor pentru funcția de procuror general, în urma concursului repetat anunțat de Consiliul Superior al Procurorilor. Candidații înscriși în concurs sunt: adjunctul șefei Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, actualul procuror general interimar, Ion Munteanu, al treilea este procurorul Alexandru Cernei, iar al patrulea este un fost lector universitar, Grigorie Vornicescu. După recepționarea dosarelor, CSP are la dispoziție 20 de zile pentru a stabili data când va avea loc proba de interviu, pentru candidații selectați.
Precizăm că, la sfârșitul lunii februarie, CSP a anulat rezultatele concursului pentru funcția de procuror general, câștigat de șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi. Decizia a fost luată după ce un membru al CSP, Olesea Vîrlan, a depunctat un candidat, fără a-și argumenta notele, iar ulterior aceasta a demisionat.
Procesul de Vetting, umbrit de scandaluri și demisii
Tatiana Răducanu a demisionat din Comisia Pre-Vetting și din Comisia de Vetting a procurorilor, în urma unei scrisori, scursă în presă, în care șefa Procuraturii Anticorupție o suspectează, în cadrul unei investigații penale, că ar avea legături și ar acționa în interesele fugarilor Ilan Șor și Veaceslav Platon.
Confirmând autenticitatea scrisorii, Dragalin a spus că scopul a fost să prevină un risc pentru sistemul justiției și nicidecum să discrediteze procedurile de evaluare.
La rândul său, președinta Maia Sandu a cerut probe concrete din partea Procuraturii Anticorupție privind acuzațiile lansate la adresa magistratei Tatiana Răducanu. După ce vor fi prezentate probe concludente, Președinția ar putea examina posibilitatea excluderii judecătoarei și din funcția de membru al Consiliului Suprem de Securitate.
În pofida acestui scandal, Comisia Pre-Vetting a anunțat că își va continua activitatea și va finaliza procedurile de evaluare, conform mandatului prevăzut de legislație.
Anterior, președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel, a fost acuzat de lipsă de integritate și reputație ireproșabilă pentru a ocupa această funcție. Potrivit unui articol apărut în presă, Hermen von Hebel ar fi încălcat legea, eliberând din funcție mai mulți angajați ai Curții Penale Internaționale și a ascuns informația că ar deține, în prezent, funcția de judecător la Curtea de Apel din Den Bosch a Olandei, fapt care „este incompatibil cu statutul de membru al Comisiei de evaluareˮ. Herman von Hebel a respins acuzațiile, invocând faptul că informațiile prezentate de presa de la Chișinău ar fi un articol din 2018, publicat de presa olandeză și tradus de jurnaliștii moldoveni.
Reforma justiției a fost lansată de autorități în 2021. Până în prezent au fost reformate două instituții de profil - Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. În prezent, este în proces de reformare Curtea Supremă de Justiție, iar până la finele anului curent urmează să fie evaluați și procurorii din funcții-cheie de la Procuratura Generală, dar și cei din cadrul Procuraturii Anticorupție și PCCOCS.
