Bugetul pentru apărarea R. Moldova ar putea crește până la 1% din PIB, până în 2030. Experți în securitate: „Este prea puțin”
Bugetul pentru apărarea Republicii Moldova ar putea crește gradual până la 1% din Produsul intern brut (PIB), până în 2030. Cel puțin asta prevede Strategia națională de apărare, supusă consultărilor publice de Ministerul Apărării. Potrivit documentului, războiul din țara vecină, Ucraina, staționarea ilegală a trupelor ruse pe teritoriul din stânga Nistrului, precum și războiul hibrid purtat de Federația Rusă, direct sau prin intermediari – sunt principalele riscuri de securitate la adresa țării.
Experții în securitate și apărare declară, pe de altă parte, că, ținând cont de toate riscurile și obiectivele expuse în noua strategie, sistemul de apărare al Republicii Moldova are nevoie de cel puțin 2% din PIB pentru o perioadă de zece ani.
Strategia națională de apărare: riscurile la adresa securității R. Moldova
Strategia națională de apărare 2025-2030, propusă spre consultările publice, stabilește trei riscuri majore la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Unul din ele – agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Documentul precizează că războiul pe scară largă declanșat acum doi ani împotriva țării vecine creează inclusiv premisele „imediate” și „permanente” pentru o posibilă agresiune armată și asupra Republicii Moldova.
Un alt risc, potrivit Strategiei, este reprezentat de acțiunile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă, direct sau prin intermediul unor elemente, organizații și grupuri sociale cu orientări radicale, din Republica Moldova. „Urmăresc să împiedice Republica Moldova să-și apere interesele naționale, precum și să-și promoveze obiectivele strategice, limitând astfel capacitatea de reintegrare a țării”, se menționează în documentul citat.
Securitatea țării este amenințată, potrivit Strategiei, inclusiv de forțele militare ale Federației Ruse, staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, precum și de forțele armate separatiste. Ministerul Apărării menționează că acestea „au capacitate operațională considerabilă”, iar riscurile pe care le prezintă la adresa suveranității și integrității teritoriale a țării noastre sunt „majore”.
Alte riscuri la adresa Republicii Moldova sunt, potrivit proiectului Strategiei, inclusiv dezinformarea și propaganda, atacurile cibernetice, traficul ilicit de armament și migrația ilegală. Ministerul Apărării precizează că, deși acestea nu au un caracter militar, pot afecta negativ, drept consecință, securitatea militară și apărarea Republicii Moldova, inclusiv finanțarea și dezvoltarea capacităților de apărare.
Obiective – mai mulți bani pentru apărare, un cer mai sigur, consolidarea cooperării cu NATO, SUA și UE
Pentru a contracara amenințările la adresa securității Republicii Moldova, autoritățile stabilesc mai multe obiective. Între acestea – dezvoltarea graduală a capacității de supraveghere și control al spațiului aerian. Ministerul își propune, în acest context, să asigure în viitor integrarea și interoperabilitatea în sistemul de supraveghere și control al spațiului aerian al Uniunii Europene.
O altă prioritate a autorităților, stabilită în Strategie, este dezvoltarea cooperării bilaterale pe dimensiunea apărării cu „partenerii tradiționali”, cum ar fi SUA, România, Ucraina, Marea Britanie, Germania, China, Suedia, Franța, Japonia etc. Ministerul Apărării anunță că își propune să extindă cooperarea și cu alte state.
În ceea ce privește Federația Rusă, Strategia prevede menținerea dialogului bilateral în vederea identificării soluțiilor pentru retragerea forțelor armate rusești, precum și pentru distrugerea și/sau evacuarea stocului de muniții depozitate pe teritoriul Republicii Moldova, sub supraveghere internațională.
„Strategia este foarte bine scrisă pentru a ne crea un tablou general despre care sunt riscurile, vulnerabilitățile, cum utilizăm acest statut de neutralitate care sunt evoluțiile geopolitice, starea actuală a forțelor armate. Strategia este foarte bine scrisă, așa cum este și Strategia securității naționale”, susține Elena Mârzac, directoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA).
Ministerul Apărării mai propune ca bugetul de apărare să atingă, până în 2030, 1% din Produsul intern brut (PIB). Strategia prevede că banii vor fi folosiți, în mod prioritar, pentru menținerea, dezvoltarea și modernizarea capacității operaționale a Forțelor Armate, precum și pentru sporirea contribuției la asigurarea securității regionale și internaționale.
Creșterea bugetară urmează să fie realizată treptat, începând cu 2025, după cum urmează:
De precizat în acest context că Produsul intern brut al Republicii Moldova în 2023, potrivit Biroului Național de Statistică, a fost de 300,4 miliarde de lei, în creștere cu 0,7%, față de 2022. Anul trecut, Chișinăul a crescut, în premieră, pe fondul războiului din Ucraina, cheltuielile pentru apărarea Republicii Moldova cu 68%. Inițiativa a fost dur criticată de opoziție, la acea vreme, care a acuzat autoritățile că vor să militarizeze țara. Ministrul Anatolie Nosatîi, președinta țării și premierul au respins acuzațiile, menționând că Republica Moldova are nevoie să își poată asigura singură securitatea.
Experți: 1% din PIB pentru apărare – prea puțin; 2030 – un termen prea îndepărtat
Experții în securitate și apărare consideră că obiectivul autorităților de a crește bugetul pentru apărarea Republicii Moldova până la 1% din PIB, până în 2030, este unul modest. Apărarea are nevoie de mai mulți bani, în termene mai scurte, consideră Elena Mârzac, directoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), și ex-ministrul Apărării, Vitalie Marinuța.
„1% din PIB pentru toate riscurile enunțate în această strategie, dar și obiectivele pe care și le propune, în opinia mea, este prea puțin. Și este un termen prea îndepărtat 2030, ca să ajungem la acest deziderat. Este necesar într-o perioadă mai scurtă, și într-un buget de minim trei ori mai mare. Cel puțin acestea sunt estimările experților în domeniul apărării”, a declarat Elena Mârzac, expert în securitate și apărare, directoarea PISA, pentru „Teleradio-Moldova”.
„În Strategia Securității Naționale (SSN) 2023, este stipulat dezideratul de a spori alocațiile bugetare către sistemul național de apărare până la 1% din PIB, prevedere, ce se regăsește și în proiectul strategiei de apărare. Înțeleg că SSN 2023 este punctul de reper pentru Strategia de apărare, însă, reieșind din afirmațiile anterioare ale conducerii de vârf a Ministerului Apărării, pentru a deveni eficient, sistemul de apărare al Republicii Moldova are nevoie de cel puțin 2% din PIB pentru o perioadă de 10 ani. Deci, consider că în acest proiect este necesar de menționat că, deși în apărare se va investi foarte mult de către statul Republica Moldova, oricum nu vom putea să ne asigurăm apărarea, doar dacă nu vom fi cât mai repede membri ai unui sistem colectiv de apărare, cum ar fi NATO”, a declarat fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, pentru „Teleradio-Moldova”.
Vulnerabilitățile Strategiei supuse consultărilor, în opinia experților
Elena Mârzac susține că, la această etapă, proiectul Strategiei naționale de apărare comportă și alte vulnerabilități, pe lângă bugetul „total limitat” pentru apărare. Între acestea, experta a menționat resursele umane insuficiente și incapacitatea statului de a le menține în sistem prin acordarea unor salarii motivante sau crearea unor condiții avantajoase, cum ar fi locuințe sociale și alte facilități necesare militarilor.
„Aici foarte mult depinde de voința publică. Conștientizarea și înțelegerea că aceste riscuri și vulnerabilități pot să devină pericole, iar Republica Moldova să nu aibă capacitatea să răspundă la potențialele amenințări din partea agresorilor. Și, după cum stipulează Strategia apărării naționale și cea de securitate, avem acest agresor potențial – Federația Rusă”, a mai declarat Elena Mârzac.
La rândul său, fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, consideră că proiectul a fost scris fără a avea la bază o analiză strategică comprehensivă, inclusiv analiza SWOT a sistemului național de apărare.
„Un aspect de neînțeles pentru mine personal este rezistența actualei guvernări, care pretinde că unul din dezideratele sale principale este lupta cu corupția, să includă ca obiectiv primordial în strategiile ce țin de managementul securității și apărării „Elaborarea și implementarea unui sistem de control civil democratic eficient asupra structurilor din sectorul de securitate și apărare” sau cel puțin ca obiectiv să fie tranșant menționat în Strategie „implementarea principiilor bunei guvernări în domeniul de apărare”. (…) În contextul sporirii considerabile a alocărilor financiare din partea statului și al parvenirii fondurilor de milioane de euro din partea partenerilor strategici, în condițiile în care corupția la nivel înalt încă este o problemă existențială a statului Republica Moldova, implementarea unui sistem eficient de control civil democratic al activităților tuturor structurilor din cadrul sistemului național de securitate și apărare trebuie să fie un deziderat primordial. Cu regret, acest obiectiv este relatat doar tangențial în SSN 2023. Ca rezultat și în acest proiect avem doar la punctul 65. stipulat că „La implementarea Strategiei se va ține cont de asigurarea controlului civil democratic asupra forțelor destinate apărării naționale, de transparența decizională și de comunicarea strategică”, a mai declarat Vitalie Marinuța.
De menționat că proiectul Strategiei naționale de apărare va fi supus consultărilor publice pe data de 24 mai, începând cu ora 10:00.
Amintim în acest context că Parlamentul a aprobat, la sfârșitul anului trecut, Strategia securității naționale, la inițiativa președintei țării, Maia Sandu. Noua Strategie are drept obiective creșterea capacității statului de a preveni și de a contracara materializarea riscurilor la adresa securității naționale, precum și de a asigura procesul de integrare europeană și cooperare cu statele partenere. Totodată, documentul spune tranșant că corupția și Federația Rusă sunt principalele amenințări la adresa securității Republicii Moldova.
