INTERVIU // Vasile Șarban: Camerele agricole ne vor ajuta să fim agricultori competitivi în momentul aderării, cu produse la standarde europene
Cele zece camere agricole regionale vor fi create de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, iar ulterior acestea vor avea autonomie în activitate și finanțare. Secretarul de stat, Vasile Șarban, a declarat în emisiunea ÎN CONTEXT că în cadrul acestora fermierii vor beneficia de consiliere privind dezvoltarea unor afaceri competitive, în baza tehnologiilor noi pentru produse de calitate la standarde europene.
Moldova 1: În platoul emisiunii ÎN CONTEXT, Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Vedem că nu toate asociațiile sau toți fermierii sunt de acord cu aceste zece camere agricole. Să ne lămurim mai întâi cu acest caracter imperativ, de ce ar trebui obligați agricultorii să se asocieze în aceste camere?
Vasile Șarban: Noi nici nu ne așteptăm la orice politică pe care o elaborăm din partea Ministerului, pe care o promovăm, nu ne așteptăm ca ea să fie acceptată de toți. E ceva real. Fiecare are dreptul la opinie pentru că până la urmă trăim într-o țară democratică. Aceste camere agricole la momentul de față sunt absolut necesare. Este un moment crucial când noi trebuie să fim mult mai organizați, trebuie să putem să planificăm, trebuie să avem o predictibilitate în ceea ce ține de dezvoltarea Republicii Moldova, în așa fel încât în momentul aderării să fim niște agricultori competitivi, să corespundem tuturor criteriilor la productivitate, tehnologie, condiții de mediu, condiții de lucru ale angajaților.
Deci, toate acestea nemijlocit sunt niște standarde de calitate care, cu regret, în Republica Moldova sunt foarte greu implementate. Odată ce noi promovăm politici prin politica de subvenționare, odată ce noi vom promova actele normative adaptate la condițiile Uniunii Europene și vom implementa aceste acte, desigur că va trebui să fim pregătiți fizic, am în vedere de infrastructură, ca atunci când vom adera totul să fie echivalat la nivel de Uniune Europeană. Adică să nu simtă producătorul agricol din Moldova că el trebuie să mai dea niște restanțe, să facă o stație de epurare, să aibă nu știu ce tehnologie, să nu obosească animalele în fermă cu o anumită lumină sau nu știu ce. Asta e așa, printre altele… Deci, este o absolută necesitate.
Noi în acești ani cât ne confruntăm cu diferite crize, observăm că producătorul din Republica Moldova nu prea este informat. Nu prea este informat pe planul tehnologiilor, pe planul politicilor de dezvoltare a agriculturii. De aceea, am creat un Centru de consiliere în agricultură și dezvoltare rurală care va fi parte componentă, va acorda suport acestor camere agricole. Deoarece una din prerogativele de bază ale camerelor agricole va fi informarea fermierilor. Fără informare, precum am spus, nu vom putea să izbutim. Și de aceea, noi ne dorim ca toți producătorii care corespund acelor criterii minime să fie parte a acestor camere agricole și să contribuie la bugetul acestor camere agricole.
Căci ce se întâmplă? Pe de o parte, noi vorbim de o asociație. Asociațiile sunt diferite. Lucrative, din păcate, avem două sau trei, care într-adevăr corespund numelui de asociație și obiectivelor pe care trebuie să le îndeplinească. Aceste asociații fac investiții din banii contribuabililor, am în vedere membrii asociațiilor. Ei fac promovare, ei fac instruiri, ei fac diferite seminare și, urmare a acestui lucru, beneficiază toți fermierii care nu contribuie. Ba din contra, acești fermieri, într-un moment oarecare, ar putea să surpe tot efortul acestor asociații, să-l surpe într-o bună zi dând niște produse de proastă calitate în Uniunea Europeană.
Spre exemplu, prunele. Ne bucurăm că suntem pe primul loc la exportul de prune în Uniunea Europeană. Într-o singură zi, acest lucru poate să fie surpat, din motivul că unii din producători ar putea să nu conștientizeze gravitatea situației, nu pot să implementeze niște tehnologii corespunzătoare, nu pot să utilizeze niște scheme de tratament corespunzătoare, niște preparate de uz fitosanitar care deja sunt interzise la nivel de substanțe active în Uniunea Europeană. Iar reziduurile acestor substanțe se găsesc. Odată ce vor fi găsite, noi riscăm să dispărem de pe piața Uniunii Europene cu producția noastră. De aceea, trebuie să lucrăm acum mai mult ca niciodată organizat. Trebuie să facem un pas împreună, cu toții.
Moldova 1: Dar când ne referim la libera asociere, cum îi convingeți pe agricultori să se asocieze între ei? Mai întâi din punct de vedere geografic, la nivel regional. Știu că s-a dat o luptă la fel de mare și atunci când se vorbea despre asocierea în mici cooperative pentru a-i ajuta pe agricultori să devină mai competitivi atunci când exportă. La fel o abordare interesantă a transmis și Iurie Fală pentru că agricultorii nu trebuie să concureze între ei, aici, în Republica Moldova, trebuie să câștige concurența pe piețele externe.
Vasile Șarban: Absolut. Dar și uniți în acest sens. Deci este foarte regretabil că nu putem să-i cooperăm măcar pe producătorii noștri sub anumite produse sau categorii de produse, ca să lucreze la diminuarea de cost și la obținerea de profit mai mare în urma realizării unor loturi mai mari. Pe partea de camere agricole dispare această bunăvoință a producătorului, deoarece legislația națională permite acest lucru de a declara membru din oficiu pe orice producător care corespunde anumitor criterii. Deoarece noi vorbim de o asociație profesională, autonomă. Asociația profesională autonomă sau acest element poate să fie obligatoriu pentru fermieri, deoarece noi vorbim despre scopul și obiectivul comun al fermierilor.
Nu trebuie acest lucru Ministerului Agriculturii. Nu ne va ușura cu mult viața. Noi ne gândim cum am putea să absorbim mai multe mijloace financiare din fondurile de preaderare, cum am putea mai ușor să dezvoltăm acești producători agricoli ca ei să înțeleagă că trebuie să facă anumite lucruri care sunt cerute și așteptate, cum am putea noi să obținem niște piețe și să fim stabili pe ele. Cum am putea să obținem o calitate, o inofensivitate, să ne declarăm ca o țară agrară și totuși să corespundem acestui nume. Asta ne dorim.
Tot ce se face prin camera agricolă este doar în beneficiul fermierului. Și acest lucru cu cât mai repede va fi conștientizat, cu atât mai repede vom ajunge la acele obiective. În plus, camera agricolă nu este o cameră politizată, nu este o cameră politică. Noi nu numim și statul nu se implică în numirea organelor de conducere a acesteia. Inițial, doar vom organiza aceste ședințe, adunări generale ca ei să se constituie ca o cameră agricolă. După care ei singuri își aleg consiliul de administrare, singuri își aleg directorul executiv și tot ei singuri își gestionează bugetul și își aleg prioritățile, le promovează la nivel de stat pe diferite instanțe și mergem înainte. Noi vom depune doar efort și suport pentru aceste camere agricole, fără implicare.
Moldova 1: Una dintre frici sau dintre critici este că agricultorii mai mari vor contribui mai mult, iar agricultorii mai mici sau agricultorii mici și mijlocii își vor pierde din importanță în aceste asociații în camerele agricole. Care va fi contribuția statului și cum se poate de obținut un echilibru?
Vasile Șarban: Acest lucru încă se discută, în proiectul de lege, camerele agricole au trei surse de finanțare: din cotizații, din prestări de servicii și vorbim nu către membrii camerei agricole, dar vorbim către alți actori care nu se încadrează în aceste criterii de obligativitate ca să fie într-o cameră agricolă, și din sursele donatorilor, alte donații, orice poate fi.
În plus, noi acum suntem între prima și a doua lectură, acolo unde pot fi introduse anumite amendamente în cazul când sunt argumente bune, unde pot fi discutate orice propuneri din partea producătorilor, din partea oricărui cetățean care nemijlocit va fi afectat de această lege.
Noi putem să mai discutăm la acest subiect, dar pot să vă spun din start că statul oricum contribuie, deoarece noi avem acel centru de consiliere, nu degeaba l-au numit din start, care va îndeplini acest obiectiv de bază al camerelor agricole și care va fi finanțat din partea statului. Deci statul finanțează centrul de consiliere, statul va aduce acest aport financiar. Asta tot poate fi calculat sau luat ca o contribuție.
În rest, desigur că noi ne dorim ca aceste camere agricole, în primul rând, să fie de încredere pentru membrii lor, să fie un partener pentru Ministerul Agriculturii în sensul elaborării deoarece ei vor avea un cuvânt bun de spus la nivel de luare de decizii instituționale, la partea de elaborare de politici, la partea de implementare a politicilor, la partea de modificare, la partea de atragere a investițiilor, la partea de absorbție a mijloacelor financiare de la donatori, din fondurile de preaderare, din alte fonduri.
Deci toate acestea trebuie să fie percepute corect și trebuie să conlucrăm, să examinăm la rece aceste camere agricole și scopul lor și să venim cu propuneri de îmbunătățire, dar nu să ne opunem vehement fără a aduce niște argumente. Deoarece noi vorbim de niște țări dezvoltate în agricultură care au aceste camere agricole și nu le au de un an sau doi. Franța are acuși 100 de ani, Austria are de peste 100 de ani, Germania care iarăși le are tot de mulți ani. Aceste țări nu degeaba au camerele agricole. Bine, acolo s-au format cumva benevol din partea producătorului agricol.
Noi deja discutăm de ani de zile, eu am deja puțină experiență la Ministerul Agriculturii. Se discută de mult despre aceste camere agricole, dar nimănui nu i-a venit în cap să pornească odată această roată. Și nici producătorul din partea lui tot nu vrea să pornească, să se includă în această roată, deoarece fiecare găsește beneficiul său. Este bine, mergem înainte, în caz de ceva, oricum ne vom lămuri. Nu este corect. Trebuie să acționăm ca o unitate, noi, Republica Moldova și agricultura Republicii Moldova, este văzută de peste hotare ca o unitate. Așa și trebuie să o constituim și să o construim noi în Republica Moldova. Și aceasta poate fi făcută doar prin consens și prin activitate în comun. Și noi nu facem colhozuri, deoarece acestea sunt conduse nemijlocit de producători, după cum am spus-o. Noi facem o unitate care trebuie să aibă un consens, o logică și o planificare de viitor ce și cum am putea să facem.
