INTERVIU // Pavel Horea: Republica Moldova trebuie să se integreze în sistemul european de securitate
Până vor demara procesele pentru o eventuală aderare la Alianța Nord-Atlantică, Republica Moldova trebuie să se integreze în sistemul de securitate european, să încheie tratate de securitate cu alte state, iar Parteneriatul de Securitate și Apărare cu Uniunea Europeană este de bun augur pentru consolidarea capacităților în regiune, constată expertul în securitate WatchDog, Pavel Horea. În cadrul știrilor amiezii de la Moldova 1, Pavel Horea a sugerat autorităților să depună eforturi ca Republica Moldova, alături de România, să devină parteneri-cheie în proiectele de reconstrucție a Ucrainei.
Moldova 1: Subiectele le discutăm cu expertul în securitate, Pavel Horea, care este alături de noi. Să ne spuneți care este rolul Republicii Moldova la Marea Neagră? Pentru mulți, probabil, e straniu că suntem luați în calcul într-o potențială arhitectură post-război la Marea Neagră, dar iată, cu 500 de metri de Dunăre, cu un port, am văzut că putem juca un rol logistic pe timp de criză.
Pavel Horea: Da, într-adevăr, aveți perfectă dreptate. Este o premieră și pentru Republica Moldova, poate e o șansă că a fost invitată la această masă de discuție, la acest forum extrem de important. De ce oare a fost invitată Republica Moldova? Fiindcă noi suntem un punct de tranzit din și spre Ucraina. Un punct de tranzit esențial, mai ales pentru mărfurile și pentru tot echipamentul de care are nevoie Ucraina în acest efort de război pe care îl duce aceasta. Republica Moldova, aflându-se între o Ucraină beligerantă și Vestul care încearcă să-i asigure atât echipamentul necesar, cât și să-i permită acest tranzit de mărfuri și materiale care sunt esențiale pentru economia acesteia. Pentru ca să poată să mențină acest efort de război, aceasta are nevoie de a se folosi de rute alternative, în situația în care Federația Rusă a blocat o bună parte din capacitățile de export ale Ucrainei. Și, totodată, le atacă pe cele existente pe care nu a reușit să le blocheze sau să le ocupe, cum ar fi porturile de la Dunăre, Reni, Ismail, care au fost atacate în ultima perioadă în încercarea de a le face nefuncționale.
Iar Republica Moldova, având acest port care nu este unul de capacitate mare, dar este unul esențial pentru că ajută să decongestioneze acel trafic în primul rând de cereale și celelalte produse, materii prime pe care le exportă Ucraina, îi permite să ocupe un rol important alături de România și celelalte state, care i-au permis să ajungă la acest forum și să fie un actor important. Trebuie să ne bucurăm de această oportunitate. Sigur că este o tragedie, pe baza unei tragedii, dar trebuie ca autoritățile noastre să depună tot efortul pentru a facilita și mai mult exportul și pentru a implica Republica Moldova într-un proces eventual de reconstrucție, în care Republica Moldova, alături de România și celelalte state, să fie un partener-cheie în eventualele programe și proiecte de reconstrucție a Ucrainei.
Moldova 1: Cum poate fi descurajată Rusia în Marea Neagră, dacă acum 10 ani Occidentul a acceptat într-un fel anexarea peninsulei Crimeea, care poate e cea mai importantă flotă a Rusiei din Marea Neagră?
Pavel Horea: A fost cu 10 ani în urmă și acum nu mai este aceeași situație care a fost atunci când Federația Rusă a ocupat Crimeea, și Occidentul, să spunem așa, a avut o reacție reprobabilă. Acele sancțiuni puteau să fie mult mai dure și putea să fie un impact mult mai global asupra economiei Rusiei. Dar a fost ce a fost, acum suntem în situație diametral opusă față de ce a fost acum 10 ani. Și anume nu atât din cauza Occidentului, cât datorită Ucrainei care a anihilat acea flotă măreață a Federației Ruse din Marea Neagră, unde de la demararea războiului de mai bine de doi ani de zile, a distrus fie avariat o bună parte, peste 50-60% din totalul de efective de nave și ambarcațiuni au fost fie distruse, fie grav avariate și nu mai sunt funcționale. Chiar recent, câteva zile în urmă, au reușit să distrugă încă o navă, care este o navă purtătoare de rachete de croazieră cu care atacau anume porturile și regiunea Odesa.
Acum vedem foarte bine că deja acea măreție și acea putere pe care o avea Federația Rusă în Marea Neagră nu mai este, nu mai poate fi propagată. Vedem cum Federația Rusă, din cauza imposibilității de a-și proteja navele, de a-și proteja acele echipaje, a fost nevoită să se retragă din Crimeea și să-și adăpostească baze în Novorossiisk.
Deci eu cred că cea mai bună metodă de a descuraja Rusia este să ajute Ucraina în continuare pentru a anihila acele nave de război pe care le mai are Federația Rusă în dotare și a nu-i permite acesteia să-și suplinească efectivele cu nave din alte flote. Dar, ținând cont că suntem într-o situație de război, Convenția de la Montreux nu-i mai permite Federației Ruse să aducă nave din alte regiuni ale sale. Deci o să vedem și o să fim, suntem probabil, martorii unei scăderi esențiale a influenței Federației Ruse din punct de vedere al forței militare în Marea Neagră.
Moldova 1: Balcanii erau supranumiți într-o perioadă „butoiul cu pulbere al Europei” și unii comentatori consideră că războaiele iugoslave au pus Republica Moldova pe plan secund și, din această cauză, războiul din Transnistria a fost înghețat și am intrat într-o capcană. Iată acum care este probabilitatea ca să apară din nou puncte de violență care să risipească atenția Statelor Unite și a Uniunii Europene? Au fost în ultimii ani câteva episoade în Kosovo.
Pavel Horea: Da, dacă e să discutăm un pic și despre ce au spus ceilalți comentatori, într-adevăr, ferocitatea războaielor din Balcani a pus pe plan secund războiul care a avut loc în Transnistria și, probabil, a fost un deserviciu pentru Republica Moldova. Însă, la momentul actual, nu mai putem să spunem că Balcanii de Vest mai reprezintă „un butoi cu pulbere al Europei”. Fiindcă, după cum cunoaștem, majoritatea statelor de acolo, fie fac parte din NATO, fie fac parte din Uniunea Europeană. Din totalul acelor state din componența cărora este constituită această regiune, doar Bosnia și Serbia nu fac parte din NATO, Kosovo, la fel. Dar restul, toate statele, începând cu Grecia și terminând cu Slovenia, toate fac parte din NATO și o parte din ele fac parte și din Uniunea Europeană.
Această circumstanță face imposibilă practic reaprinderea unui război în Balcani. Singurul risc ar fi aceste tensiuni dintre Kosovo și Serbia, însă, ținând cont de faptul că principalul partener și aliat al Serbiei în această regiune este Federația Rusă, care este antrenată într-un război total cu Ucraina, nu mai are resursele suficiente pentru a ajuta și Serbia. Vedem cum a fost și cazul Armeniei. Adică, chiar cu acea ofensivă a Azerbaidjanului, Rusia nu a ripostat în niciun fel. A permis lucrurilor să se desfășoare așa cum a vrut partea azeră. Deci eu sunt de părere că anumite tensiuni probabil o să fie, dar nu o să fie ceva de genul declanșării unui conflict sau tensiuni, focuri de armă și așa mai departe.
Moldova 1: Ce scurtătură are Republica Moldova ca să prindă acest teren al modelării de securitate în regiune, integrarea europeană sau sunt și alte căi?
Pavel Horea: Integrarea europeană, în primul rând. Acest acord nou, care a fost semnat acum, de cooperare și de aderare a Republicii Moldova la un program amplu al Uniunii Europene de reînarmare și de achiziții. Și ar mai fi o cale de a avea tratate bilaterale de securitate între state, cum a fost pornit bunăoară cu Franța, să fie continuat și cu alte state din regiune, până Republica Moldova o să înceapă procesul de pregătire pentru o eventuală aderare la Alianța Nord-Atlantică. Până atunci trebuie să facă tot posibilul pentru a se integra cât mai mult posibil în sistemul de securitate european la nivelul Uniunii Europene și să încheie tratate de securitate și alianțe cu state din Europa și nu numai.
