Economic

Interviu ÎN CONTEXT// Dumitru Alaiba: Ambiția Guvernului este edificarea statului digital prin aplicația serviciilor publice - EVO

Transformarea digitală la nivel guvernamental în proporție de 100 de procente, față de cota de 60 la sută de servicii publice disponibile care sunt acum, va avea loc prin aplicația integrată a serviciilor publice digitale denumită EVO, lansată și testată în cadrul Summitului „Moldova Digital” din 6-8 iunie. Viceprim-ministrul Dumitru Alaiba, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat pentru Moldova 1 că edificarea unui stat sută la sută digital este ambiția Guvernului, iar toate serviciile pentru cetățeni și antreprenori vor fi accesibile în format digital, pentru că este mai eficient, rapid, econom, reduce birocrația și riscul corupției.

Moldova 1: Continuăm ÎN CONTEXT. Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, este în platoul Moldova 1. Să discutăm despre programele pe care le are Guvernul pentru cei stabiliți peste hotare, știu că este acel Program ODA, PARE 1+2 sau 373. Cel puțin despre 1+2, care ar trebui să atragă remitențele în economia națională, pe anul trecut probabil au fost vreo 23 de beneficiari. Dar, în general, simțiți că ați atins rezultate satisfăcătoare, anume pentru revenirea celor plecați?

Dumitru Alaiba: Eu cred că rezultate satisfăcătoare o să putem spune că am atins atunci când vom vedea asta în statistici oficiale, când vom vedea că oamenii noștri masiv, nu insular, revin acasă. Asta este posibil, pentru asta trebuie să creștem nivelul de viață, pentru că oamenii au plecat să își asigure un venit minim în alte țări. De aceea nu există scurtătură, nu există soluții rapide. Trebuie să reformăm economia, să atragem investiții, să creștem acei antreprenori care acum lucrează, astfel încât să avem cât mai multe argumente date celor plecați ca să revină. Acum 23 de beneficiari asta este evident foarte puțin față de câți oameni au plecat și nu trebuie să ne creăm iluzii aici. Însă important este să menținem maxim posibil disponibilitatea programelor și să le promovăm.

De aceea, de exemplu, în Programul 373 noi avem peste 1,35 miliarde de lei în investiții. Sunt atât oamenii din diasporă recent reveniți, cât și antreprenori local, antreprenori care muncesc pentru economia Republicii Moldova, companii mici, mijlocii moldovenești, care beneficiază. Asta aduce beneficii economiei și noi avem nevoie de investiții, avem nevoie de cât mai mulți antreprenori, care să lucreze pentru economia Republicii Moldova, dacă îmi permiteți o aluzie, nu pentru economia altor state. Noi avem nevoie anume de cei care au talent, au capacitate de muncă să lucreze, aici, acasă.

Moldova 1: Dar e mai bine totuși ca remitențele să ajungă în economia națională, decât să continue acest cerc vicios de economie de consum, despre care am vorbit cu dumneavoastră și anterior. Dar în contextul vizitei secretarului de stat american, Antony Blinken, considerați că sosirea sa la Chișinău este un mesaj convingător pentru potențialii investitori mari în Republica Moldova? Cel puțin mai devreme am discutat cu Vladimir Socor de la Fundația Jamestown și dumnealui spunea că Republica Moldova, din păcate, nu are niște garanții de securitate.

Dumitru Alaiba: Principala noastră garanție de securitate în acest conflict, în acest război este curajul ucrainenilor și faptul că ei își apără țară, pământul, familiile și astfel apără Moldova și apără întreaga Europă. Și asta e principala garanție de securitate a întregii Europe. Dacă îmi permiteți o asemenea remarcă. Acum vizita domnului Blinken este foarte valoroasă, în sensul unui semnal clar de susținere, de parteneriat. Noi, ca și stat, ca țară, avem o susținere fără precedent din partea Statelor Unite, din partea Uniunii Europene. Cine cu doi-trei ani în urmă s-ar fi putut gândi că Republica Moldova foarte curând ar fi pe pragul Uniunii Europene, gata să deschidă negocierile, nu că stat candidat, dar chiar gata să deschidă negocierile? Asta nu este o întâmplare și asta nu este ceva care a căzut brusc. Asta este și rezultatul acelor acțiuni de reforme pe care le întreprindem.

Evident că obținerea statutului de candidat a fost accelerată pentru Moldova și Ucraina, inclusiv din cauza războiului. Însă asta nu anulează multitudinea de angajamente pe care noi le respectăm și le onorăm. Asta nu anulează multitudinea de reforme și întreg Guvernul muncește ca să livrăm atât pentru cetățeni, în primul rând pentru cetățeni, reforme care să ne aducă tot mai aproape de ceea ce noi știm în Uniunea Europeană. Pentru că Uniunea Europeană este un tărâm al stabilității, al păcii, al prosperității. Toate statele care au aderat la Uniunea Europeană au văzut un nivel de trai în creștere foarte rapidă a întregii populații, unii mai mult, alții mai puțin, evident că există disparități. Însă toți au avut de beneficiat la nivel de venit al familiei, venit individual. Și asta este ceea ce trebuie să înțelegem și asta este ceea ce trebuie să înțeleagă fiecare dintre cetățenii noștri. Eu știu că noi avem 60 de procente din oamenii noștri care susțin integrarea în Uniunea Europeană. Eu mă adresez permanent celor care încă nu au înțeles unde este beneficiul Republicii Moldova și beneficiul lor personal, pentru că chiar și cei care nu susțin integrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova vor avea de beneficiat în sensul investițiilor, în sensul unui loc de muncă mult mai bine plătit, în sensul unui venit pentru familia lor.

Moldova 1: Apropo de aceste 60 de procente și de restul 30 de procente. Am văzut că azi se împlinesc 10 ani de la crearea Uniunii Euroasiatice, un fel de răspuns la asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Dumitru Alaiba: A fost o tentativă pe care putem s-o numim eșuată pentru că s-a vrut un fel de uniune economică, un fel de comunitate politică. Nu vedem decât o chestie declarativă făcută 10 ani în urmă și care încet-încet este dată uitării, în special în această perioadă a războiului, în care chiar și statele membre ale acestei uniuni se cam dau la o parte.

Moldova 1: Apropo, domnule ministru, prin 2017 am impresia că Igor Dodon a anunțat atunci că Republica Moldova ar fi membru observator la această uniune euroasiatică. Sunt necesare anumite proceduri pentru a renunța sau e doar ceva declarativ?

Dumitru Alaiba: Asta eu nu pot să vă spun pentru că chiar nu am toate detaliile procedurale. Din câte îmi amintesc, ca simplu spectator atunci, ideea era mai mult că nu există nici măcar procedură pentru a fi observator. Deci noi am fost observator probabil declarativ, dar asta nu este… nu luați asta ca declarație clară, pentru că într-adevăr nu sunt la curent cu toate procedurile din această așa-zisă uniune.

Moldova 1: Nu e clar cum pot să fii observator fără să fii membru. Aș vrea să revenim la Antony Blinken și la Statele Unite. Așadar, Statele Unite, unul dintre principalii actori internaționali, care sprijină reconstrucția Ucrainei post-război. Dar strategia este de fapt că această reconstrucție trebuie să înceapă acum și, din câte înțeleg, investițiile americane în rețeaua electroenergetică a Republicii Moldova face parte din această energie. Și ministrul Parlicov spunea, aici, ÎN CONTEXT, că niciun investitor serios nu va veni fără siguranța unor cheltuieli pe care trebuie să le planifice pentru energie.

Dumitru Alaiba: Și mai ales stabilitatea livrărilor de energie.

Moldova 1: Care ar fi profilul economic al Republicii Moldova în acest proces? Este Republica Moldova, are capacitatea, potențialul să devină un hub logistic? Cum poate fi impulsionat mediul privat?

Dumitru Alaiba: Republica Moldova deja susține Ucraina, inclusiv în efortul acesta de aprovizionare cu bunuri, cu ceea de ce are nevoie o țară, inclusiv cu materiale, de exemplu, de construcție. Și aici avem mai multe exemple în care chiar în perioada ultimului an am avut mai mulți investitori care s-au activizat în Republica Moldova din investitori, de exemplu, din România, din Scoția, din Marea Britanie și din alte țări, anume privind piața Ucrainei. Evident că țara noastră va continua așa, va juca un rol foarte important în reconstrucția Ucrainei în momentul, în special, când acest război se va termina cu victoria Ucrainei. Statele Unite vor oferi în continuare susținere atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova, și nu e vorba doar de energetică. Deși, cum spuneați, investitorilor le este important nu doar acest aspect, în sensul nu doar al prețului, dar și al stabilității livrării.

O să vă dau doar un exemplu. În momentul, în perioada în care Rusia bombarda infrastructura energetică a Ucrainei, în care în țara vecină spitale, școli, grădinițe, infrastructura socială rămâneau fără electricitate, asta ne-a efectuat și pe noi. Am avut mai multe blocaje în noiembrie-decembrie 2022 și ulterior înspre ianuarie. Iată, doar un asemenea blocaj, îmi amintesc când iarna 2022-2023, a costat economia Republicii Moldova 0,07 din PIB. Doar aceste câteva ore, în care fabrici, uzine, magazine și altă infrastructură și obiecte economice nu au activat. De aceea este important și ceea ce face Ministerul Energiei este foarte valoros ca investiție în viitorul, stabilitatea și reziliența țării noastre. Să ne amintim că noi deja două ierni le trecem bine, mersi, fără gazul rusesc, ceea ce era inimaginabil timp de trei decenii. Să ne amintim că noi eram cel mai vulnerabili energetic stat de pe continentul european doar doi ani în urmă. Se fac investiții atât în partea de gaze naturale, se fac investiții și în electricitate, vorbim aici de interconexiunea cu România, desigur, și aici avem într-adevăr susținerea partenerilor noștri din Statele Unite ale Americii.

De asemenea, de partea noastră lucrăm pe partea de logistică pentru că m-ați întrebat de reconstrucția Ucrainei. Logistica aici o să fie foarte importantă. Noi avem nevoie de infrastructură logistică extrem de eficientă, rapidă, ceea ce înseamnă ieftină, cu timp de așteptare minim, astfel încât marfa, mărfurile să poată circula trecând hotarele cât mai rapid. Să nu stai să aștepți, de exemplu, vin vagoanele pe cale ferată să aștepți șase ore la frontiera cu România. Asta nu este eficient și nu este profitabil până la urmă, pentru că asta costă bani. De aceea investim și aici avem idei mari de viitor pe care eu nu o să le anunț aici, dar lucrăm inclusiv cu partenerii din Statele Unite ale Americii. Avem susținerea USAID aici în câteva proiecte pe care le dezvoltăm.

Moldova 1: Dacă tot v-am întrebat de profilul Republicii Moldova, am putea spune că industria de servicii IT ar fi un brand pentru Republica Moldova? Pentru că, până la urmă, am discutat aici de multe ori despre noțiunea aceasta de țară agrară, care poate antrenează mai mulți oameni în această industrie - agricultura, dar nu generează la fel de mulți bani ca industria TIC. Știu că urmează Summitul „Moldova digitală”. Ce vă propuneți prin această digitalizare și de ce este bună și dacă digitalizarea poate deveni, cum s-ar spune, brandul economiei moldovene?

Dumitru Alaiba: În primul rând, IT-ul deja este parte din brandul nostru de țară. Noi suntem recunoscuți drept lideri regionali, atât la nivelul de sofisticare și dezvoltare a industriei TIC, care a ajuns aproape de șapte procente contribuții la PIB, ceea ce este impresionant și a avut o creștere stabilă, robustă timp de ultimii mai mult de 10 ani.

În afară de asta, evident că vorbim și de edificarea unui stat sută la sută digital. Asta e parte din ambiția noastră, atât la minister, cât și la Guvern. Noi vrem ca absolut toate serviciile, tot de ce are nevoie cetățeanul să fie disponibil în format digital. Noi am avansat extrem de mult în doar un an. Dacă în luna iunie anul trecut noi eram la 38 de procente din serviciile publice disponibile digital, acum avem 60 de procente din serviciile publice disponibile digital. Și partea cea mai frumoasă este că oamenii preferă anume formatul digital pentru că 7 din 10 antreprenori, de exemplu, solicită serviciile anume în format digital. De aceea o să continuăm și asta în primul rând are mare sens pentru economie. Astea-s costuri mult mai reduse, asta este rapiditate, eficiență, asta are un impact imens pe reducerea riscului de corupție, pentru că atunci când ajungi la un birocrat, la un ghișeu și așa mai departe, se întâmplă riscul de corupție. De aceea luptăm inclusiv cu corupția prin digitalizare și creștem nivelul de productivitate și eficiență al economiei. Și important aș vrea să menționez și să subliniez că digitalizarea asta nu-i pentru acele 2000 de companii IT, pe care le avem în Republica Moldova și care produc această porțiune a PIB-ului, ci este pentru fiecare din noi. Pentru absolut toți, este o soluție digitală pentru orice serviciu. Ai avea nevoie: de certificat de naștere, de certificat de înmatriculare a unui automobil, de vânzare sau cumpărare a unui automobil. Asta nu trebuie să fie o operațiune specială planificată de câteva zile în care umbli pe la notar și așa mai departe și îți mănânci sufletul. Iertată să îmi fie sinceritatea. Asta poate să se întâmple prin câteva clicuri. Asta este posibil. Estonia a demonstrat și asta o să facem și noi.

De aceea, la acest Digital Summit, în primul rând, o să fie un eveniment foarte mare, avem oaspeți foarte interesanți de la Google, Microsoft, IBM, de la mai multe companii mari, care în sfârșit au aflat Republica Moldova, așa cum este ea. Nu suntem la primul contact. Discutăm cu ei, cooperăm cu ei, avem un parteneriat cu ei. O să avem multe idei interesante, multe surprize. O să lansăm aplicația EVO, în sfârșit, la care am lucrat aproape timp de un an, începând cu luna iulie anul trecut. E un fel de buletin digital, practic ce am descris mai sus. Viziunea cu care mergem spre EVO e absolut tot de ce ai nevoie, deci statul în secolul 21 nu înseamnă să mergi la adresa aia și să stai în rând și așa mai departe, chiar dacă și nu-i rând, oricum stai la ghișeu ca să îți rezolvi problema.

Statul în secolul 21 înseamnă de la distanță, iată în acest aparat pe care îl avem toți să poți face absolut tot de ce ai nevoie, absolut toate problemele, toate solicitările, serviciile, să achiți impozite, să depui un raport financiar sau de activitate dacă ești antreprenor, o amendă, cumperi-vinzi apartament, automobil, acte digitale. Pentru că noi toți, din când în când, mai uităm buletinul acasă sau permisul, noi toți ajungem la bancă și ne cer copia buletinului și dacă nu-l ai, atunci ai pierdut timpul. Asta trebuie să dispară, pentru că totul, inclusiv acte de identitate sunt deja disponibile (în format electronic). Noi o să lansăm această aplicație și o să sperăm să fie primită. Mai este mult de lucru, însă este un început. În afară de acte de identitate și în afară de plata impozitelor și plată a taxelor, mai avem și alte module foarte interesante. De exemplu, rețeta. Ai mers la medicul de familie, nu mai trebuie să ții hârțogica la tine și să mergi la farmacie. Totul este și foarte comod poți să mergi să îți achiziționezi acel medicament, de exemplu. Și multe-multe altele. Absolut tot. Viziunea nu o să fie săptămâna viitoare, noi deja începem o evoluție structurală în care absolut toate serviciile să le includem și să le introducem într-o singură aplicație. Însă viziunea din spatele EVO este că absolut tot de ce ai nevoie în interacțiunea ta cu statul, fii tu antreprenor sau persoană fizică, le ai într-un singur loc.

Moldova 1: O ultimă întrebare. Pentru că există această percepție mai degrabă conservatoristă din partea societății moldovene. Aș vrea să vă întreb despre renunțarea la banii în numerar. Mulți cred că au unele frici, poate motivate, poate nejustificate. De ce ar trebui să renunțăm la numerar, pentru că întotdeauna se vor găsi oameni care vor spune că renunțarea la numerar poate însemna mai mult control sau renunțarea la un grad de libertate, de exemplu?

Dumitru Alaiba: În primul rând, nimeni nu instituie obligații să renunțăm. Pentru că fiecare cetățean are un anumit comportament. Iată, revin la digitalizare, noi o să avem un serviciu de calitate la fiecare scenariu de viață, dar nimeni n-o să te oblige să mergi doar digital. Dacă vrei să mergi doar la ghișeu, poftim. Pentru că nu toți sunt gata, nu toți înțeleg. Și noi o să lucrăm cu cei pe care trebuie să-i obișnuim cu asta. Exact aceeași filosofie e și aici. Fiecare din oamenii noștri are dreptul să aleagă cum anume, ce comportament anume adoptă. Dacă preferă numerarul, este liber s-o facă. Dacă este gata, vede totuși că chestia asta cu cashless, cu transferurile, cu plata fără numerar, este totuși mai comodă. Să o recunoaștem, în loc să stai să numeri, să numeri restul, să vezi dacă nu te-a amăgit, cu online e o mișcare și ai plătit. Este mai comod, însă e o chestie care nu trebuie să fie obligatorie. Nu este vorba de asemenea intenții să le spunem așa, pentru că am auzit unele interpretări și e important să dăm clarificări.

Citește mai mult