Interes scăzut față de agricultura ecologică: Explicațiile specialiștilor
Doar 1,4 la sută din suprafață totală a terenurilor agricole din Republica Moldova sunt cultivate cu produse ecologice. Este vorba despre aproximativ 28 de mii de hectare. Asta în timp ce ținta Uniunii Europene pentru Republica Moldova ar fi să atingă cel puțin nivelul de zece la sută până în 2030. Producătorii agricoli de la noi, cât și specialiștii explică interesul scăzut față de agricultura ecologică prin faptul că trecerea de la agricultura tradițională este una costisitoare, anevoioasă și poate dura mai mult timp.
Vasile Niculiță practică agricultura din anul 2017, iar abia în 2022 a început să facă tranziția pentru a putea cultiva produse ecologice. Anul trecut, el a reușit să obțină și certificatul eco. Vasile deține peste două hectare, pe care crește verdețuri, ceapă, cartofi, morcov, roșii și castraveți.
„Termenii de bio, ecologic și natural au aceeași semnificație dacă e să luăm după buchia legii, dar un produs care crește la bunica în grădină nicidecum nu poate fi considerat bio, decât dacă are un certificat care să confirme asta”, spune Vasile Niculiță.
Diferența o face solul, spune agricultorul. În agricultura eco, pământul nu trebuie prelucrat chimic, iar dacă se folosesc preparate contra dăunătorilor, acestea trebuie să fie certificate ecologic.
„Diferență dintre produsele ecologice și cele obișnuite nu este vizual, poate cele eco să arate doar un pic mai rău. Dar dacă agricultorul cunoaște toate procedurile, de multe ori și cele ecologice arată foarte bine, ca și cel natural. Dacă apar dăunători, sunt preparate care sunt permise în agricultura ecologică. Sunt prepate pe bază de ciuperci, pe bază de bacterii”, a menționat agricultorul.
Pentru a putea cultiva produse ecologice și pentru a obține certificatul în domeniu, agricultorii trebuie să treacă prin etapa conversiei, care poate dura până la trei ani. În această perioadă, un inspector de control autorizat verifică cum a fost tratat terenul de dăunători, ce produse s-au folosit și cum a fost fertilizat terenul. Ulterior, ei se vor înregistra la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și pot beneficia și de subvenții din partea statului.
„Avem trei forme de sprijin: subvenții pentru perioada de conversie, aici suma variază în funcție de anul de conversie și cultura practicată. Pentru menținerea practicilor de agricultură ecologică, atunci când deja parcurge perioada de conversie și obține statutul de certificat ecologic, aici pot beneficia de 20% din valoarea comercializată. A treia măsură este subvenția pentru cultivarea culturilor fixatoare de azot, care este obținută per hectar”, a declarat Marina Ilușca, șefa Serviciului producție ecologică și produse cu denumire de origine.
În total, în R. Moldova sunt aproximativ 140 de agricultori care cultivă produse ecologice, toți dețin și certificate ecologice în acest sens. Totuși, fermierii sunt nevoiți să coopereze pentru a forma lotul necesar pentru export. Restul producătorilor mici și mijlocii își comercializează produsele la o piață din capitală, care este deschisă doar o dată pe săptămână.
