INTERVIU// Mihai Isac: Republica Moldova este o țintă predilectă a Federației Ruse în războiul său hibrid în care aplică toate armele
Folosirea elementelor criminale face parte din reimperializarea politicii externe a Federației Ruse, implementată cu ajutorul serviciilor de informații de la Moscova, care amenință nu numai Ucraina sau Republica Moldova, dar și alte state europene din alte regiuni ale lumii. Opinia aparține expertului în relații internaționale, Mihai Isac, și a fost exprimată în platoul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1. Potrivit lui Isac, Republica Moldova este o țintă predilectă a Federației Ruse în războiul său hibrid în care aplică toate armele.
Moldova 1: Când vorbim despre război și acțiuni hibride ale Rusiei împotriva Republicii Moldova, ne gândim la dezinformări, în primul rând, manipulări sau anumite operațiuni mascate de influențare psihologică, dar aceste tentative de spălare a banilor, de a transfera bani tenebri și de a le ascunde proveniența sunt și ele parte din acest război neconvențional?
Mihai Isac: Desigur, folosirea elementelor criminale face parte integrantă din această politică externă a Federației Ruse, implementată cu ajutorul serviciilor de informații de la Moscova. Această reimperializare a politicii externe a Federației Ruse amenință nu numai Ucraina sau Republica Moldova, dar și România și alte state din Uniunea Europeană și din alte regiuni ale lumii. Astfel de metode de folosire a unor elemente criminale pentru atingerea unor obiective favorabile politicii promovate de Federația Rusă sunt o constantă, dacă ne uităm în politica Federației Ruse, cel puțin de la căderea URSS-ului. Am văzut folosirea elementelor criminale în timpul crizelor din Georgia, am văzut folosirea elementelor criminale în timpul invaziei din 2014 împotriva Ucrainei și vedem instrumentalizarea elementelor criminale, inclusiv în operațiunile Federației Ruse îndreptate împotriva Republicii Moldova. Deci, sunt o constantă a acestui război hibrid total în care Republica Moldova este ținta predilectă a Federației Ruse. Și faptul că avem persoane care au activat la un moment dat în structuri de stat și - felicitări colegilor de la RISE Moldova pentru ancheta realizată! - este îngrijorător și vedem în acest sens și demersurile autorităților de la Chișinău pentru redefinirea termenului de trădare de țară pentru modernizarea legislației. Legislație menită să răspundă amenințărilor actuale la adresa integrității și la adresa stabilității Republicii Moldova.
Moldova 1: Apropo despre profilul acestui curier anonim. Probabil, nu contează atât numele lui, cât profilul său, pentru că, așa cum spuneai, a lucrat în instituții de stat, a lucrat la fostul Centru de Combatere a Crimelor Economice, astăzi CNA. Deci, practic, ce semnal este acesta că e Republica Moldova un stat cu instituții slabe?
Mihai Isac: Din păcate, flagelul corupției a pătruns adânc în instituțiile statului Republica Moldova. Vedem acest efort de reformă în domeniul justiției și în alte domenii strategice. Știu că lumea este obosită de cuvântul reformă, este tocmai ceea ce dorește și Federația Rusă să obțină: o încetare a demersurilor de reformare a sistemului de justiție și de securitate și apărare a Republicii Moldova. Din păcate, corupția este folosită ca armă în acest război hibrid de către Federația Rusă. Vedem în Ucraina, vedem în Republica Moldova sunt foarte multe asemănări între modul în care Federația Rusă a atacat Ucraina înainte de declanșarea invaziei din 2014 sau după această declanșare și modul în care se acționează acum în Republica Moldova.
Am văzut ceea ce s-a întâmplat când președinta Maia Sandu a vizitat Găgăuzia în 21 aprilie. Am văzut încercările unor grupuri finanțate, în mod clar afiliate unor elemente criminale fugare, în încercarea lor de a opri vizita șefului diplomației americane Blinken la Chișinău, inclusiv prin folosirea copiilor ca scuturi în fața forțelor de ordine. Deci deja vorbim de operațiuni cu caracter psihologic. Aceste operațiuni costă și este nevoie de persoane care sunt pregătite sau sunt folosite în calitate de coridoare de transport și de legalizare a finanțelor.
Vedem că atunci, cu ocazia lansării la Moscova a blocului „Victorie”, practic, autoritățile de la Chișinău au confiscat peste un milion de dolari sau aproximativ un milion de dolari de la acei participanți. Dacă Federația Rusă își permite să piardă un milion de dolari în acest consens și am mai văzut persoane arestate periodic pe Aeroport sau am văzut inclusiv la granițele terestre venind cu bani și fiind arestate pentru că aveau sume mult peste limita legală de 10 mii de euro.
Moldova 1: Este o presiune foarte mare pe toți agenții de frontieră, pentru că trebuie să verifice foarte atent cum intră banii în Republica Moldova și, cu siguranță, sunt și erori umane. Așadar, nu pot fi prinși toți curierii.
Mihai Isac: Desigur, nici nu se pune problema opririi definitive, a stopării definitive a acestui mod al Federației Ruse de a transfera banii în Republica Moldova. Este vorba de o limitare drastică a acestor posibilități. Din păcate, instituțiile statului Republica Moldova sunt cuprinse de acest flagel al corupției, corupție care este folosită poate de multe ori în moduri în care elemente criminale transportau înainte banii în Republica Moldova sunt acum folosite de serviciile speciale ale Federației Ruse, pentru a finanța operațiuni în Republica Moldova. Și este nevoie, desigur, de o mai mare atenție în recrutarea cadrelor care ocupă funcții de răspundere sau ocupă posturi care le aduc direct în contact cu astfel de elemente criminale.
Și acest lucru durează. Nu poți să reformezi o instituție de securitate într-un an sau într-un ciclu electoral, dar este o problemă pentru că modul în care acești cetățeni ai Republicii Moldova, că până la urmă sunt cetățeni ai Republicii Moldova, folosesc propriii cetățeni din categorii sociale vulnerabile pentru a sluji intereselor Federației Ruse este îngrijorător.
Și aici este nevoie și de o intervenție mai clară a autorităților, nu numai pentru a pedepsi, dar și pentru a informa privind consecințele implicării în astfel de acte. Pentru că am văzut inclusiv anchete internaționale când cetățeni ai Republicii Moldova au fost folosiți de serviciile federale de informații pentru a stârni disensiuni etnice în Franța, dacă ne aducem aminte de scandalul antisemit.
Deci, vedem faptul că potențialul Federației Ruse de a folosi cetățeni ai Republicii Moldova din diferite motive financiare, ideologice, personale este foarte mare. Este nevoie și de o educare a publicului cu privire la consecințele care pot surveni în urma implicării în astfel de acte, în dezinformări, în susținerea unor campanii de lansare de știri false și alte astfel de operațiuni.
Moldova 1: Vreau să înțelegem acum, pentru că de multe ori șefii de la Guvern sau din instituțiile de stat, din structurile de forță vorbesc despre faptul că Republica Moldova ar trebui nu doar să consume securitate, dar și să genereze securitate. În acest moment, cum se vede acest mesaj: e mai mult o chestiune ce ține de retorică sau e un adevăr? Iată această anchetă transnațională privind oferirea de statut de refugiat sau de azilant politic și radierea din bazele Interpol?
Mihai Isac: Desigur, este o anchetă internațională. Republica Moldova este un stat consumator de securitate, dar este și un stat furnizor de securitate. Această colaborare internațională cu Serviciul Federal de Informații americane FBI, cu serviciile de specialitate franceze și poate și din alte țări, pentru că foarte multe detalii din astfel de anchete nu sunt dezvăluite publicului pentru a nu putea fi folosite de persoanele care fac ținta acestui tip de anchetă, pentru că o folosește pentru a se apăra.
Dar Republica Moldova, prin tot ce a făcut în ultimii ani și nu mă refer numai la oferirea unei securități militare pe care Republica Moldova o oferă în zone de conflict, cum este Kosovo, cum este Liban, unde soldații și ofițerii armatei naționale apără populația civilă de posibile conflicte. Este clar că Republica Moldova are o colaborare foarte bună și în domeniul combaterii crimei transfrontaliere. Să înțelegem, nici în Uniunea Europeană criminalitatea transfrontalieră nu a fost învinsă definitiv. Dar, prin această colaborare internațională, criminalitatea transfrontalieră poate fi limitată.
Și vedem că Federația Rusă folosește elemente criminale pentru a-și atinge obiectivele și este foarte posibil ca și această anchetă de care vorbea colegul dumneavoastră să aibă și o urmă a Federației Ruse, pentru că Federația Rusa folosește - am văzut cazul Victor Bout, vedem alte cazuri. Deci este clar că este o particularitate a politicii externe a Federației Ruse de folosire a elementelor criminale pentru atingerea propriilor interese.
Republica Moldova încearcă să dea o replică acestui tip de ofensivă îndreptată împotriva Republicii Moldova. Dar, din păcate, este vorba de o luptă de durată. Și este nevoie ca și cetățenii Republicii Moldova să înțeleagă că o implicare în astfel de operațiuni chiar și pentru diferite sume de bani, aduce anumite consecințe. Și, din păcate, are consecințe negative nu numai pe termen scurt, dar și pe termen lung. Iar faptul că Federația Rusă are astfel de capacități umane, trebuie înțeleasă nu numai la Chișinău, dar trebuie înțeleasă și în capitalele partenerilor strategici.
Moldova 1: Statisticile oficiale arată estimări între 117 și 210 miliarde de euro, tranzacții suspicioase care sunt realizate prin sistemul financiar al Uniunii Europene. Așa că, într-adevăr, nu doar Republica Moldova este vulnerabilă în fața acestor acțiuni hibride. Vreau să trecem ușor și la următoarea temă pe care ne-am planificat-o: alegerile europene. Președinția belgiană anunțase anterior că a pornit acel mecanism de gestionare a crizelor privind pericolul de dezinformare în perioada acestor alegeri europene. Care e miza acestui mecanism și dacă se dă într-adevăr o luptă între euroscepticii sprijiniți de Rusia și ceilalți?
Mihai Isac: Desigur, este o perioadă electorală în care am asistat la avalanșă de știri false, de dezinformări privind viitorul Uniunii Europene. Am văzut inclusiv în Republica Moldova, atât în presa de limbă rusă, cât și în presa de limbă română o serie de minciuni lansate cu voioșie de către exponenții mediilor politice pro-ruse. Este de așteptat ca la aceste alegeri să nu existe o creștere semnificativă a numărului de reprezentanți ai unor forțe extremiste, dar cu siguranță marile partide din Uniunea Europeană și aici vorbim de Socialiștii europeni, de Partidul Popular European, vor forma ceea ce se cheamă un cordon sanitar pentru a nu permite accesul la putere al partidelor extremiste. Pentru că am văzut inclusiv partide extremiste din Republica Moldova, cum este Partidul „Renaștere-Возрождениe”, care a încheiat un tratat cu un partid similar din Bulgaria, recunoscut ca fiind un exponent al intereselor ruse și un partid eurosceptic și anti-NATO. Deci vedem faptul că Federația Rusă folosește foarte mulți bani, folosește foarte multe resurse umane pentru atingerea obiectivelor sale în acest război pe care îl duce împotriva Occidentului.
Moldova 1: Dar retorica este una și aceeași sau e diferită pentru alte țări din Uniunea Europeană și din Republica Moldova?
Mihai Isac: Există o adaptare a discursului. Ați observat foarte bine, este o adaptare a discursului, ceea ce se spune în Republica Moldova, altceva se spune în România, altceva se spune în Bulgaria sau în alte state. Desigur, este nevoie ca și cetățenii Republicii Moldova, avem peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova care au redobândit cetățenia română și mai avem încă câteva zeci de mii care au cetățenia statului bulgar, statului portughez, francez, italian, spaniol, german sau a altor state ale Uniunii Europene, unde nevoile economice i-au îndreptat. Și este nevoie de o prezență cât mai mare la vot pentru a demonstra și Uniunii Europene că cetățenii Republicii Moldova, care sunt deja integrați, practic, în Uniunea Europeană prin cetățeniile europene pe care le au, că vor în Uniunea Europeană. Iar Republica Moldova este parte integrantă a spațiului electoral al Uniunii Europene.
**Moldova 1: Se poate schimba cumva abordarea establishment-ului de la Bruxelles privind Republica Moldova, dacă nu vor ieși cetățenii moldoveni care au și cetățenie română la urne? Pentru că în acest an 52 de secții au fost deschise, acum cinci ani, au fost mult mai puține și au ieșit atunci la urne aproximativ 30 de mii.
Mihai Isac: Depinde foarte mult și de câți cetățeni ai Republicii Moldova care au cetățenie română mai sunt în Republica Moldova. Pentru că nu avem elemente în care putem vedea câți cetățeni ai Republicii Moldova din afară merg la secțiile de vot, dar în Republica Moldova se discută de 52 de secții de vot deschise de autoritățile române, plus încă câteva zeci deschise în ambasadele tuturor statelor țărilor membre UE. La Chișinău avem, de pildă, și secții de vot deschise pentru Bulgaria, în Bulgaria urmează să aibă loc și alegeri pentru Parlamentul național, pentru Adunarea Națională în Parlamentul Unicameral de la Sofia.
Deci, există foarte multe oferte pentru a-și putea exercita dreptul la vot și este bine ca cetățenii Republicii Moldova să aibă acest exercițiu de a participa la viața „cetății europene”. Un exercițiu care le va prinde bine când, peste câțiva ani, un ciclu electoral, poate două, poate trei cicluri electorale, cetățenii Republicii Moldova vor participa la alegerile europarlamentare pentru a-și trimite propriii reprezentanți în Parlamentul de la Bruxelles. Deci, orice participare a unui cetățean al Republicii Moldova la aceste alegeri, indiferent dacă sunt în Republica Moldova sau în statele unde locuiesc și activează, este un semn de încredere în Uniunea Europeană și este un drept de care este păcat să nu profite.
Mai ales pentru că foarte mulți călătoresc în Uniunea Europeană pentru mulți problemele Uniunii Europene sunt și problemele lor. Și trebuie demonstrat și Uniunii Europene că cetățenii Republicii Moldova vor să fie în Uniunea Europeană. Dar, desigur, este la latitudinea fiecăruia. În Uniunea Europeană nu este calculat dinainte ce prezența la vot va fi, prezența la vot nu este obligatorie și nu se face în baza amenințărilor.
Moldova 1: Parlamentul European este colegislator, adică participă la codecizie împreună cu Comisia Europeană și Consiliul European, adică șefii de stat și de guvern din Uniune. De ce contează, totuși, atât de mult? Pentru că, da, în faza inițială, numește Comisia, și noi în Republica Moldova am auzit probabil la fel de multe despre Comisia Europeană și despre Consiliul European, pentru că nu toți înțeleg foarte bine structurile acestea europene cum funcționează. Există această codecizie, de ce contează Parlamentul European pentru cetățenii moldoveni, de exemplu?
Mihai Isac: Parlamentul European, care are aproximativ 750 de membri este extrem de important din multe puncte de vedere pentru Republica Moldova. Vedem europarlamentarii români, cum este Siegfried Mureșan, cum este Eugen Tomac, care au făcut eforturi și, practic toți, dar nu avem timp să-i nominalizăm pe toți, care au făcut eforturi foarte mari ca Republica Moldova să se afle pe agenda Parlamentului European și a Comisiei Europene. De pildă, legislația privind roamingul a fost luată la inițiativa unor europarlamentari români. Și sunt foarte multe, inclusiv chestii strategice, banii alocați pentru consolidarea rezilienței energetice și nu numai, sunt tot luați prin aceste eforturi.
Dar Parlamentul European reprezintă toate democrațiile din Uniunea Europeană. Blocul comunitar are peste 400 de milioane de locuitori, este una dintre cele mai mari democrații din lume. Sunt zeci de state, avem pe lângă exercițiile electorale pe plan european, în multe țări se organizează și alte tipuri de exerciții electorale. În România sunt alegerile locale, în Bulgaria sunt alegerile parlamentare, de exemplu. Deci, în acest sens participarea cetățenilor Republicii Moldova oferă și obișnuiește elita politică de la Bruxelles și din țările Uniunii Europene că Republica Moldova este parte a acestui câmp electoral comun european.
Concomitent, vedem acest interes pe care îl arată partidele din România pentru votul electoratului european din Republica Moldova și este iar o confirmare a procesului ireversibil de europenizare a Republicii Moldova. Cum spuneam, cetățenii Republicii Moldova s-au integrat în Uniunea Europeană înaintea instituțiilor statului.
**Moldova 1: Consiliul European. Se discută acum despre reformarea Uniunii Europene. E foarte probabil ca următorul Parlament European să înceapă acest proces de restructurare a tratatelor Uniunii Europene. Dar iată a apărut această idee a renunțării la unanimitate, când vine vorba despre politică externă și politică bugetară. Și un argument prezentat de simpatizanții acestei idei este Ungaria, care nu știm deocamdată dacă e sau nu e un cal troian în Uniunea Europeană?
Mihai Isac: Este corect. Democrația europeană este un mecanism complex în care problemele se discută și se iau decizii care să ajute marea majoritate a populației, fără a ignora drepturile unei minorități care nu ar susține neapărat această idee. S-a văzut foarte clar care este poziția Ungariei, dar atunci când a fost nevoie, de pildă, să ne aducem aminte atunci când a fost aprobat acel ajutor, acel pachet masiv de sprijin financiar pentru Ucraina, domnul premier Orban a fost invitat la o cafea afară și tot s-a luat decizia. Și, practic, când a fost nevoie s-a reușit identificarea unor modalități de aprobare a deciziilor importante. Dar deja devine o iritare birocratică acest nonsens făcut de această strategie a Ungariei de blocare în interesul Federației Ruse a măsurilor în favoarea susținerii Ucrainei.
