Ziua mondială a mediului: cum s-a angajat R. Moldova să contribuie la îmbunătățirea calității mediului și care sunt recomandările ecologiștilor
Astăzi, este sărbătorită Ziua mondială a mediului. Anul acesta este dedicat refacerii terenurilor, stopării procesului de deșertificare și creșterii rezilienței la secetă. Conform Convenției ONU pentru Combaterea Deșertificării, 40% din terenurile planetei sunt degradate. Și acest lucru afectează jumătate din populația globului. Între timp, Republica Moldova s-a angajat să contribuie până în 2030 la îmbunătățirea calității mediului. Aceste angajamente sunt, de asemenea, prevăzute și pentru integrarea în UE.
Reducerea poluării apelor, crearea unui sistem de gestionare a calității aerului, reducerea emisiilor în atmosferă, crearea de ecosisteme forestiere - sunt o parte din prioritățile menționate în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”. Documentul prevede că statul trebuie să sprijine și să subvenționeze practicile ecologice, să implementeze tehnologii inovatoare pentru a asigura un mediu sănătos și sigur. Statul schimbă treptat legislația și adoptă standarde europene.
„Mediul înconjurător poate fi protejat și îmbunătățit în mod eficient doar în cazul în care toate părțile interesate, și toate părțile interesate suntem noi, vor fi interesate și vor înțelege ce și cum trebuie să facă. Aceasta este, într-un fel, o parte a legislației orizontale. În plus, toate deciziile în domeniul mediului trebuie să fie alese din perspectiva științei și a siguranței. Orice activitate umană trebuie evaluată. Pentru aceasta, există proceduri de evaluare a impactului unei activități asupra mediului, precum și atunci când este vorba despre strategii, planuri, programe, cum vor influența aceste documente mediul înconjurător și condițiile de viață, în cazul implementării lor. Acesta este un aspect fundamental”, a spus ecologistul Ilia Trombițchi, director executiv al Asociației „Eco-Tiras”.
Ecologistul subliniază că trebuie implementate documente tehnice care să reglementeze comportamentul uman în diferite domenii: industrie, energie, agricultură.
„Obiectiv, afacerile nu sunt interesate să adopte măsuri costisitoare, dar necesare pentru ca activitatea lor să fie sigură pentru mediu. Fiecare agent economic, desigur, este interesat să reducă cheltuielile pentru purificarea produselor care sunt oricum deversate în mediul înconjurător și care trebuie să fie sigure. În acest caz, este firesc ca statul să fie suficient de puternic pentru a crea condițiile necesare și, dacă este necesar, să impună și, mai ales, să monitorizeze astfel încât întreaga activitate să fie suficient de sigură pentru mediul înconjurător, iar diversele accidente să fie practic excluse”.
Expertul subliniază că cel mai important lucru nu este doar să adoptăm legi, ci și să ne asigurăm că acestea sunt respectate.
„Dacă vom vorbi despre respectarea legislației, atunci aici avem o mulțime de probleme. Și adesea, la cel mai elementar nivel. Pot să dau un exemplu. La noi în piață se vinde pește braconier, din același Nistru. Conform legislației, acesta nu ar trebui să fie vândut acolo. Mai mult, în legislație sunt prevăzute măsuri stricte, care sunt, să spunem așa, destul de costisitoare pentru a preveni acest lucru. Dar legislația este construită în așa fel încât aceasta nu se aplică și fiecare instituție are motive obiective pentru care nu o pune în aplicare. Începând cu poliția, poliția dă vina pe ANSA și Inspectoratul ecologic. Inspectoratul ecologic deschide legislația și spune că nu ar trebui să se ocupe de acest lucru. ANSA spune, nu știm nimic despre pește și despre proveniența lui. Toate acestea nu necesită bani. Necesită o anumită perfecționare a legislației și atunci aceasta va funcționa, dacă va exista voință politică din partea acelor instituții care nu vor de fapt ca această legislație să funcționeze. Guvernul în ansamblu nu dorește acest lucru”.
Capitolul privind protecția mediului s-a dovedit a fi unul dintre cele mai dificile în timpul examinării explicative a legislației europene. În luna mai, a avut loc o întâlnire între Comisia Europeană și Ministerul Mediului. Următoarea etapă este examinarea bilaterală.
„Scopul acestui screening bilateral este de a evalua situația curentă și măsurile pe care trebuie să le adopte ministerul pentru a asigura îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova la nivel internațional în domeniul protecției mediului. Este important de menționat că domeniul protecției mediului este complex și conține un număr mare de documente ale UE care trebuie preluate și implementate în legislația națională. Acest proces presupune și elaborarea și crearea unor mecanisme eficiente de implementare. Aceste mecanisme sunt costisitoare, deoarece vizează nu doar instituțiile implicate, ci și crearea infrastructurii necesare. Aici vorbim despre sectoare precum protecția resurselor de apă, gestionarea deșeurilor, precum și adaptarea la schimbările climatice și atenuarea efectelor acestora. În acest context, este important să stabilim care este situația acestor domenii în prezent și de ce fel de sprijin avem nevoie”, a declarat Irina Punga, cecretar general adjunct al Ministerului Mediului.
Uniunea Europeană lucrează în prezent la „tranziția verde”. Această strategie pune Europa pe calea de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic. Cu toate acestea, în opinia lui Ilia Trombițchi, societatea moldovenească încă nu este pregătită pentru un asemenea salt.
„Mai întâi de toate, atât societatea, cât și statul nu sunt încă pregătite, în primul rând din punct de vedere tehnic. Societatea nu este pregătită, pentru că această abordare presupune reciclarea aproape 100% a tot ceea ce aruncăm astăzi. Dacă ne uităm la orice coș de gunoi, vom găsi o mulțime de lucruri care pot fi reciclate fără probleme și care nu vor cauza pagube pe viitor. Mai mult decât atât, putem obține și energie. Practic, probabil că ne aflăm pe ultimul sau penultimul loc în această privință, printre țările Uniunii Europene și candidații pentru aderare”, a menționat ecologistul.
De asemenea, ecologia regiunii este afectată de războiul din Ucraina vecină. Catastrofa de la rezervorul Kahovka, distrugerea rezervațiilor naturale și minarea Mării Negre sunt doar câțiva dintre factorii care distrug ecosistemul.
„Ucraina construiește diverse instalații, inclusiv la granița cu Moldova, sapă diferite canale, nu știu în ce măsură acest lucru este justificat, dar în mod obiectiv ele perturbă migrația animalelor între țări. În plus, orice avarie majoră, în condițiile unui vânt favorabil, poate aduce la noi diverse substanțe chimice. Iar când vorbim despre Centrala Nucleară de la Zaporojie și alte centrale asupra cărora și-au concentrat atenția militarii ruși, în cazul afectării funcționării lor, este foarte posibilă contaminarea nucleară a aerului și, în consecință, mari daune sănătății oamenilor, fără a mai menționa ecosistemul. Acestea sunt, cel puțin, problemele care afectează astăzi Moldova”*.
În același timp, ONU și-a stabilit un obiectiv pentru acest deceniu - prevenirea, stoparea și inversarea degradării ecosistemelor pe toate continentele și în fiecare ocean.
