Interviu ÎN CONTEXT// Dan Alexe: Politica nu se va schimba, parlamentarii europeni vor cere începerea negocierilor cu Ucraina și Republica Moldova
Paradoxul cel mare este că euroalegerile erau văzute ca un fel de început de catastrofă pentru Europa, dar în realitate au dus la un Parlament care seamănă foarte mult cu cel de dinainte. Constatarea aparține jurnalistului român Dan Alexe, cel care transmite de la Bruxelles corespondențe pentru Radio Moldova și Moldova 1, și a fost formulată în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT. Potrivit lui Alexe, vechea politică nu se va schimba, iar parlamentarii europeni vor pleda pentru începerea negocierilor cu țările care se arată a fi gata să facă acest pas: Ucraina și Republica Moldova.
Moldova 1: Extrema dreaptă a obținut rezultate bune la alegerile europene, dar formațiunile moderate au suficiente voturi pentru a crea o alianță în noul Parlament European. Totuși, în Franța, prestația slabă a alianței susținute de președintele Macron a provocat dizolvarea parlamentului. Practic, începe o nouă campanie electorală. În România, partidele de la guvernare au câștigat alegerile.
Lucia Vieru, jurnalistă Moldova 1: România are 33 de parlamentari. Partidele de la guvernare, PNL și PSD, au obținut împreună 19 mandate, potrivit rezultatelor preliminare. AUR are șase eurodeputați, Alianța Dreapta Unită - trei mandate, Uniunea Maghiarilor - două, dar și formațiunea Dianei Șoșoacă a trecut pragul în Parlamentul European cu doi deputați. Nicu Ștefănuță a candidat independent și a obținut un mandat. Moldovenii cu cetățenie română au votat ieri în număr mare - peste 56 de mii de voturi au venit din Republica Moldova. La noi, alegerile au fost câștigate de PSD-PNL.
În Franța, alegerile europene au generat alte alegeri - parlamentare anticipate, președintele Emmanuel Macron a dizolvat parlamentul după ce alianța din care face parte partidul său a pierdut în fața Adunării Naționale a lui Marine Le Pen.
Și în alte țări, extrema dreaptă a obținut un rezultat bun, de exemplu, formațiunea extremistă Alternativa pentru Germania s-a clasat pe locul al doilea, peste social-democrații lui Scholz. Iar în Austria, Partidul Libertății a câștigat alegerile. Totuși Grupul Popular European rămâne cel mai numeros, cu 186 de locuri din 720.
Așadar, propunerea PPE pentru șefia Comisiei Europene este Ursula von der Leyen, care a declarat că partidele de centru au o poziție puternică.
Moldova 1: Dan Alexe, jurnalist stabilit la Bruxelles, este cu noi on-line. Așadar, popularii europeni au obținut 186 de mandate și, împreună cu familia social-democrată și Grupul Renew Europe, au 400 de mandate, adică majoritatea. Cum credeți, este asta o garanție că extinderea nu va fi pusă pe pauză și ce șanse are acum Ursula Von der Leyen să obțină încă un mandat la Comisia Europeană?
Dan Alexe: Paradoxul cel mare este că aceste alegeri, care erau văzute ca fiind un fel de început de catastrofă pentru Europa, cu un val cenușiu al extremei drepte, care va mătura tot, în realitate au dus la un Parlament care seamănă foarte mult cu cel de dinainte. Așa cum ați spus, popularii PPE au pierdut câteva locuri. Socialiștii au pierdut câteva locuri, la rândul lor, Renew, Partidul centrist-liberal, din care face parte și USR din România, a pierdut 20 de locuri, dar împreună au o uriașă majoritate. Deci, dacă adăugăm la PPE și la socialiști grupul Renew, nu s-a schimbat mare lucru. Și, pe de altă parte, extremele drepte nu se pot înțelege între ele. Deci nu va exista niciodată un bloc al extremei drepte eurosceptice care să încerce să blocheze legislația europeană.
Cât despre șansele Republicii Moldova, ele vor continua să fie aceleași. Este previziunea mea pentru că acest Parlament nu va schimba mare lucru din vechea politică. Altfel zis, vor continua parlamentarii europeni să sprijine Ucraina, să ceară încetarea războiului din Fâșia Gaza. Să ceară, așa cum au făcut-o până acum, începerea negocierilor cu țările care se arată a fi gata să facă acest pas, și anume Ucraina și Republica Moldova. Chiar dacă nu este sigur că se va întâmpla pentru că nu depinde de Parlament. Dar ca să închei mai pe scurt: nu s-a schimbat mare lucru, acesta este marele paradox.
Moldova 1: Totuși, extremele au câștigat teren, poate nu într-atât de mult cum se vehicula înainte de alegeri. Dar cum se explică acest lucru și de unde vine această renunțare la politica mainstream? E de vină, poate contează aici migrația sau Green Deal-ul, care a fost controversat pe alocuri?
Dan Alexe: Green Deal, mai puțin, aș spune, dar imigrația uneori necontrolată, într-adevăr. Asta sperie în foarte multe țări, în special în Europa de Est, de pildă, dar și în Austria, care este un fel de țară de tranzit. La fel în Olanda, am văzut progresele făcute de partidul lui Geert Wilders. Ce se poate spune încă o dată este că, deși într-adevăr, temele par aceleași la fiecare din grupurile de extremă dreaptă luate separat, totuși tensiunile sunt atât de mari între ele încât, de pildă, grupul Identitate și Democrație, din care fac parte fostul Front Național al lui Le Pen din Franța și austriecii, tocmai i-au dat afară înainte de alegeri pe Alternative für Deutschland. Al doilea partid din Germania a fost dat afară din grup, ceea ce înseamnă că va pierde o parte din fondurile europene pe care le primește fiecare partid. Pentru că doar partidele constituite după anumite reguli, partidele transnaționale, din fondul european primesc fonduri masive, solide și au alte avantaje, pot ocupa comisii, pot influența într-un fel politica europeană. Iar Alternative für Deutschland a fost dat afară de formațiunea lui Le Pen și de austrieci. Așa încât nu trebuie să ne sperie prea tare spectrul unui bloc al extremei drepte.
