Interviu ÎN CONTEXT// Laurențiu Pleșca: Participanții la alegerile europene se pot transpune într-un număr de cetățeni care ar vota pentru referendum
Acești 57 de mii de votanți care au fost la alegerile europene se pot transpune într-un număr de cetățeni care ar vota pentru referendum, pentru Uniunea Europeană, anticipează Laurențiu Pleșca, expert în securitatea UE. Analistul a comunicat în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1 că toți acești cetățeni ai Republicii Moldova sunt preocupați de viața europeană și vor să devenim membri ai Uniunii Europene.
Moldova 1: Rămânem ÎN CONTEXT. Online este politologul Laurențiu Pleșca. Alegerile europene și prezența la urne, aș vrea să începem de aici. Așadar, prezența în Republica Moldova. Putem considera acest exercițiu democratic o pregătire pentru referendumul din toamnă? Cum credeți, această dispoziție civică se poate menține până atunci?
Laurențiu Pleșca: În primul rând, trebuie menționat că cetățenii români din Republica Moldova au dat dovadă de un adevărat civism, pentru că au participat în număr exemplar la aceste alegeri europarlamentare. Cifra de 57 de mii este una destul de impunătoare. Dacă este să o comparăm cu celelalte voturi din diaspora românească, în total s-a votat de 216 mii de ori, observăm că acest număr impresionant reflectă o implicare activă a comunității românești din Republica Moldova și ne putem doar imagina câți moldoveni cu dublă cetățenie au votat și în celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Revenind la întrebarea dumneavoastră, consider că acest număr de 57 de mii se poate transpune într-un număr de cetățeni care ar vota pentru referendum pentru Uniunea Europeană. Pentru că am observat cu toții că cetățenii Republicii Moldova sunt preocupați de viața europeană și au dorit de fapt să transmită un mesaj tranșant, atât Uniunii Europene, cât și României, prin care au demonstrat că noi chiar vrem să devenim membri ai Uniunii Europene.
De asemenea, consider că, de data aceasta, totuși, decidenții europeni, dar și partidele românești ar fi trebuit să aibă o campanie mult mai activă în Republica Moldova. Pentru că am văzut de cât entuziasm s-a bucurat aceasta în alegerile europarlamentare. Totuși, consider că cei din Moldova au votat la aceste alegeri pentru faptul că se simt români, și-au folosit dreptul de cetățean european. De asemenea, și partidele din Republica Moldova au îndemnat foarte activ la vot, dar și societatea civilă, dar și presa din Republica Moldova cred că au explicat foarte bine despre ce este vorba și care sunt mizele pentru aceste alegeri europarlamentare.
Moldova 1: Alegerile europene sunt văzute ca un fel de referendum, de aprobare sau nu, a liderilor și guvernelor naționale. În Franța, de exemplu, vom avea anticipate, în Germania, CDU a câștigat. În ambele țări extrema dreaptă are rezultate bune, în două cele mai mari țări din Uniune. Ce poate să însemne acest fenomen?
Laurențiu Pleșca: Da, din păcate, aș spune că pierzătorii acestor alegeri europarlamentare sunt Franța și Germania, așa cum ați menționat și dumneavoastră. Am observat în Franța faptul că se declanșează alegeri anticipate, chiar pe 30 iunie, deci un timp relativ foarte scurt, chiar în momentul în care se vor negocia și funcțiile cheie în Parlamentul European, în Comisia Europeană și în celelalte instituții. Totuși, țările de unde izvorăște acest naționalism și extremă dreapta au rămas state precum Ungaria, desigur, Italia, dar și Olanda, și au devenit alte țări care au preluat, de fapt, a crescut numărul acesta de eurosceptici precum Franța, dar și Belgia și câteva regiuni în Germania.
Consider că garnitura politică europeană nu se va schimba, așa cum a menționat și antevorbitorul meu, totuși, consider că forțele acestea suveraniste, de extremă dreaptă, eurosceptice, sunt în continuă creștere. Observăm că au luat foarte multe sufragii și au luat locul doi în foarte multe state din Europa, Europa Centrală și de Vest. Observăm că situația încă nu s-a liniștit față de aceste alegeri. Cred că forțele acestea de extremă vor avea și ele un cuvânt de spus, mai ales în contextele naționale revenind în Franța, Germania, de exemplu.
În România, am observat cum la alegerile europarlamentare, cu toate că cei din Republica Moldova au dat un vot covârșitor pentru Alianța de guvernare PNL-PSD, dar și pentru Alianța Dreapta Unită, fiind partide de dreapta, proeuropene, observăm că, la nivelul întregii diaspore românești, partide precum AUR sau S.O.S. România, împreună, au obținut locul doi la aceste alegeri europarlamentare. Este chiar un motiv de îngrijorare, mai ales când o să vedem în Parlamentul European extremiști care vor face gălăgie și vor contesta, de exemplu, un suport mai mare pentru Ucraina, de ce nu?
Moldova 1: Cum se explică această decizie a președintelui francez Macron de a dizolva Parlamentul? Ce miză politică are el acum și nu este un gest prea riscant să dizolvi Parlamentul imediat după ce pierzi niște alegeri?
Laurențiu Pleșca: Desigur, acesta a pierdut aceste alegeri europarlamentare pentru că partidul său s-a aflat abia pe locul doi. Pe primul loc au fost forțele de extremă dreaptă, în frunte cu Marine Le Pen. Consider că actualul președinte al Franței are în viziune o strategie mai largă și anume, cu toate că este foarte riscant să dea voie acestor partide să vină la guvernare într-un moment de cumpănă, unde avem o inflație ridicată, dar și, desigur, sunt mai multe evenimente pe scena internațională greu de gestionat. Totuși, acesta probabil s-a gândit că atât timp cât este acesta președinte, dacă vom avea un Guvern mai naționalist sau de extremă, va putea să liniștească apele, mai ales că Franța este o republică semi-prezidențială, unde președintele are mult mai multe de spus decât un prim-ministru. Consider că este oportună această mișcare, totuși este una riscantă, pentru că vor avea loc aceste alegeri, așa cum menționam, mai ales în perioada în care se negociază cele mai înalte funcții, iar partidul lui Emmanuel Macron la nivel european, Renew, a pierdut destul de multe locuri în Parlamentul European, ceea ce ne spune că în Franța va exista o perioadă mai complicată de incertitudine politică.
