INTERVIU // Angela Popil: Este necesară armonizarea legislației la standardele UE, dar nu e un motiv să nu se avanseze în negocieri
Perioada de screening pe Articolele 23 și 24 pe domeniul justiției a arătat că sunt necesare eforturi suplimentare pentru armonizarea legislației la standardele Uniunii Europene, susține avocata Angela Popil. În cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, experta în justiție a comunicat că există toate pârghiile necesare legale care permit instituțiilor de resort să investigheze cauzele de corupție, iar magistrații au toate instrumentele ca să dea soluții pe dosarele de rezonanță, astfel nu există motive să nu se avanseze în negocierile cu UE.
Moldova 1: Negocierile de aderare la Uniunea Europeană au început oficial la Luxemburg, pe 25 iunie cu Republica Moldova și Ucraina, iar pe 26 iunie cu Muntenegru. Așadar, Uniunea Europeană a inițiat un noul val de extindere în lanț. Totuși, unele Guverne insistă pe Balcanii Occidentali, care au început procesul de aderare mai devreme decât noi. Țările baltice și România salută lansarea formală a negocierilor. În platoul emisiunii ÎN CONTEXT este avocata Angela Popil, expertă în justiție. Unde suntem acum, dacă e să vorbim despre reforma judiciară, ar fi lansarea negocierilor o recunoaște totuși că Republica Moldova a făcut niște progrese în acest domeniu?
Angela Popil: După ultimele evoluții din domeniul justiției și, de fapt, după ultimele evaluări legate de îndeplinirea angajamentelor Republicii Moldova pe domeniul justiției, vedem că ultimele rapoarte comunicate de Ministerul Justiției sau de Republica Moldova arată că, într-adevăr, angajamentele care au fost asumate în prim-plan pentru dezvoltarea și promovarea în continuare a reformelor au fost realizate sau sunt în curs de realizare. Toate aceste evenimente care se derulează pe interior în țară legate de reformele în domeniul justiției mai mult sau mai puțin și-au lăsat amprenta în partea care se referă la rapiditatea cu care s-au dezvoltat lucrurile și au evoluat procesele. Cu toate acestea, perioada de screening explicativ care a durat inclusiv pe Articolul 23 și parțial pe articolul 24, unde tot avem conexiune cu justiția, a arătat că avem de depus eforturi suplimentare pentru armonizarea legislației noastre. Și, iată, această demarare a negocierilor va arăta în ce măsură suntem pregătiți să revizuim, așa cum ați spus, cele peste 4000 de legi care sunt legate inclusiv de domeniul justiției.
Moldova 1: Ar fi o problemă rezistența la reformă, dacă mai există în aceste momente rezistență la reformă? Pentru că anterior am văzut anumite episoade care au dat de înțeles că unii nu ar fi de acord sau că reforma judiciară ar putea intra în impas?
Angela Popil: Astfel cum s-au derulat lucrurile și cum se derulează în continuare nu cred că această rezistență la reformă sau la schimbări mai bine zis va avea un cuvânt foarte serios de spus, în situația în care procesele sunt în curs de dezvoltare sau sunt în curs de derulare. Statul și-a asumat aceste consecințe ale reformelor. Eventual, urmează să adopte anumite măsuri pentru a diminua impactul rezistenței din sector, atât din partea magistraților, cât și din partea procurorilor. Vedem astfel că procedura de Vetting a demarat și aceasta este în curs de derulare acum pe partea de judecători și de procurori, care urmează să fie supuși evaluării. Pe partea de organe colegiale ale Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, la fel, continuă procedurile de evaluare și de desemnare a membrilor în aceste colegii. Corespunzător, oricât de rezistentă ar fi ea din interior, procesele, după mine, trebuie să continue și ele nu vor fi influențate într-o măsură în care ar putea împiedica inițierea procedurilor de negociere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Moldova 1: Cum credeți, va fi suficientă finalizarea Vettingului sau ar mai trebui pași de făcut?
Angela Popil: Nu se termină reforma justiției doar cu procedura de Vetting care este acum în curs de derulare. De fapt, trebuie să se continue mai departe pe aceste proceduri de verificare și nu doar a integrității financiare, ci inclusiv a capacităților profesionale ale sistemului. Și asta trebuie să facă în continuare organele de autoadministrare a magistraturii și a procurorilor, să își creeze consiliile, colegiile specializate care să verifice capacitatea atât profesională, cât și integritatea financiară a fiecărui judecător și a fiecărui procuror.
Procedura de Vetting este inițiată și este destinată anumitor categorii de subiecți supuși evaluării. Mai departe s-a creat cadrul necesar pentru consolidarea capacităților organelor de autoadministrare ca aceste organe să continue mai departe cu verificările și cu evaluarea capacităților sistemului de a face față volumului de dosare și inclusiv problemelor care sunt în societate și care vin pe masa magistraților.
Moldova 1: Dar această presiune a dosarelor nu a apărut din cauza procesului de evaluare, pentru că mulți au ales să-și dea demisia în loc să rămână să treacă prin Vetting și Pre-Vetting?
Angela Popil: Este și aceasta o explicație a creșterii numărului de dosare pendinte pe rolul instanțelor de judecată. Înainte de toate, avem acea demisie in corpore, practic, de la Curtea Supremă de Justiție, care s-a produs anul trecut. Avem această demisie de aproximativ 50% din judecătorii Curții de Apel Chișinău, care iarăși pun pe pauză un număr suficient de mare de dosare. În același timp înțeleg eu că Consiliul Superior al Magistraturii și-a asumat decizia de a face transferuri pentru a suplini numărul locurilor vacante de judecători atât la Curtea Supremă de Justiție până se numesc judecătorii în funcție, cât și la Curtea de Apel Chișinău, astfel încât dosarele care nu suferă amânare să poată fi examinate.
Ce spunea domnul Curăraru legat de posibilitățile de manipulare a dosarelor, punerea pe pauză a unor dosare și promovarea altor dosare, aici se lucrează și s-a lucrat. Deja cel puțin s-a lansat programul de gestionare a dosarelor, care permite o mai puțină manipulare umană. Cu toate acestea, însuși numărul insuficient de judecători astăzi duce la tergiversarea examinării unor cauze, inclusiv a cauzelor asupra cărora societatea are o atenție sporită. Dar cu toate acestea este o consecință pe care, până la urmă, noi cu toții trebuie să ne-o asumăm în situația în care ne dorim să avem un sistem judiciar mai curat și mai independent, și mai integru, inclusiv mai profesionist, și o asemenea categorie de reforme și de exerciții durează în timp și asta trebuie să înțelegem cu toții.
Moldova 1: Această lipsă de încredere sau mai degrabă insuficiența de încredere în sistemul judiciar ar fi mai degrabă un argument pentru reformarea judiciară?
Angela Popil: Încrederea publicului în justiție nu se câștigă peste noapte, justiția trebuie să depună eforturi că să câștige această încredere și să o recâștige mai bine spus. De asta s-au făcut unele modificări în legislația procesuală care să permită justiției să avanseze pe dosarele importante și de rezonanță. În ce măsură judecătorii care sunt astăzi responsabili de aceste dosare îndrăznesc să avanseze pe ele, vedem. Cel puțin au fost ceva timp în urmă comunicate făcute de Procuratura Anticorupție, care a spus că există, se vede o schimbare legată de dosarele care au fost trecute în competența Procuraturii anticorupție și care se află în gestiunea lor, datorită faptului că au fost create complete speciale la nivelul Judecătoriei Chișinău, care examinează anumite categorii de dosare.
Am văzut că s-au făcut modificări în legislație și a fost puțin mai consolidată capacitatea procesuală a Procuraturii Anticorupție. Au fost separate anumite competențe de Centrul Național Anticorupție și, dacă îmi permiteți să spun, mingea se află la fileul Procuraturii Anticorupție, Centrului Național Anticorupție și la fileul judecătorilor, instanțelor de judecată, care astăzi trebuie să demonstreze că toate schimbările care s-au făcut până la ziua de astăzi au fost făcute pentru a le permite să avanseze în examinarea acestor dosare și, corespunzător, de mersul acestor procese depinde evident încrederea publicului în justiție.
Moldova 1: Nu știu dacă a ajutat conflictul dintre Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție, a fost la un moment dat un episod de conflict între aceste două instituții.
Angela Popil: Evident că a fost un conflict în situația în care Legislativul a stabilit limite de competențe diferite pentru Centrul Național Anticorupție și pentru Procuratura Anticorupție. Și în situația în care Procuratura Anticorupție trebuie să se ocupe de corupția mare, cum îi spunem noi, atunci și capacitățile acestei instituții trebuiau revigorate și trebuiau îmbunătățite. Nu știu dacă ar trebui foarte tare să ne concentrăm pe conflicte interinstituționale. Mai degrabă ar trebui să ne concentrăm pe rezultate și să depunem eforturi să arătăm aceste rezultate publicului și societății care le așteaptă.
În principal, avem cadrul legal necesar care să permită organelor să își facă treaba, să investigheze cauzele de corupție, să le promoveze în justiție, iar magistrații au toate instrumentele la îndemână pentru ca să dea soluții pe aceste dosare. Și eu chiar nu văd nicio problemă astăzi ca să se avanseze pe aceste dosare, inclusiv în cadrul acestui proces de negocieri, care este pe punctul să înceapă.
