INTERVIU // Cristian Diaconescu: În parcursul de negociere cu Uniunea Europeană determinarea Republicii Moldova va fi esențială
Pentru ca retorica politică a Republicii Moldova să fie convingătoare este nevoie de determinare în negocierea efectivă pe capitole cu Uniunea Europeană și de implementarea legislației pentru a complini responsabilitățile asumate privind integrarea. Fostul ministru român al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat pentru Moldova 1 că misiunea este de a convinge liderii europeni că deciziile luate în cadrul negocierilor sunt de durată și nu pot fi modificate în funcție de schimbările politice, iar România ne va sprijini în acest proces oferind expertiză și mediere cu partenerii externi.
Moldova 1: Fostul ministru al Afacerilor Externe din România, Cristian Diaconescu, este în legătură directă. Republica Moldova intră oficial în procesul negocierilor de aderare în ajunul unor scrutine importante - alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea europeană din octombrie, iar anul viitor vom avea și alegeri parlamentare. Ce impact credeți că ar putea avea asupra negocierilor de aderare aceste exerciții electorale, care, se anticipează, vor fi însoțite și de intensificarea acțiunilor hibride rusești?
Cristian Diaconescu: Ceea ce este foarte important și trebuie să subliniem cât se poate de clar și să salutăm este momentul istoric. Lumea liberă, Uniunea Europeană a decis extinderea și concretizarea acestui proces în legătură cu Republica Moldova, deci din această perspectivă, în etapa următoare, care în mod concret ar începe în jurul Anului Nou, deci vreau să fac aici o precizare, temerile în legătură cu posibilitatea ca Ungaria să exprime un anume tip de veto, care ar putea afecta parcursul de integrare al Republicii Moldova nu sunt realiste. Indiferent ce atitudine are în președinția de șase luni, Ungaria nu mai poate împiedica începerea negocierilor privind capitolele de aderare, cele 35. Doi, și vă rog să primiți punctul meu de vedere din perspectiva cuiva care a negociat direct și efectiv un capitol de negociere, anume justiție și afaceri interne, o zonă extrem de sensibilă. Așa cum a fost pentru România, este și în ceea ce privește Republica Moldova.
Se vor negocia aspecte tehnice privind transporturile, infrastructura, libertăți de orice fel, stat de drept, justiție, lupta împotriva corupției, economie de piață, concurență. Deci, din acest punct de vedere, va fi nevoie de un sprijin politic esențial și sunt convins, președintele Maia Sandu va fi extrem de atentă din această perspectivă, ca de altfel, și Guvernul, și Parlamentul de la Chișinău, în ceea ce privește întărirea instituțiilor, gândirea proeuropeană și mai ales asumarea în parcursul negocierilor, dar, într-adevăr, și pentru viitor a unor planuri de măsuri, a unor decizii care să poată fi convingătoare în capitalele europene, în legătură cu determinarea pe termen mediu și lung a Republicii Moldova, a cetățenilor din Republica Moldova în ceea ce privește acest parcurs european. S-ar putea să dureze o astfel de negociere. Șapte ani a fost cazul României, însă în legătură cu închiderea capitolelor de negociere, noi am avut la dispoziție doi ani și acest proces a fost complinit. Speranța multora în Europa, la care mă alătur, este că cel târziu până în anul 2030, procesul de integrare va fi complet și Republica Moldova va deveni un stat membru al Uniunii Europene.
Moldova 1: Dincolo de evoluțiile politice interne, ce factori credeți că ar putea îngreuna, tergiversa sau, dimpotrivă, facilita și chiar impulsiona mersul negocierilor, pornind și de la experiența României?
Cristian Diaconescu: Pornind de la experiența noastră, repet, într-un domeniu extrem de sensibil în care trebuia să te duci nu numai cu aspectele care țin de instituții, mecanisme privind justiția, ci și cu un anumit tip de percepție, inclusiv al partenerilor noștri. Și, din păcate, nici Republica Moldova nu este scutită de acest aspect. Este extrem de important ca zona politică din Republica Moldova să arate, în primul rând, determinare, nu numai în ceea ce privește negocierea efectivă a capitolelor de integrare, dar și în ceea ce privește implementarea în Parlament a unor pachete de legi esențiale pentru a considera complinite responsabilitățile asumate privind integrarea.
Și, în al doilea rând, predictibilitate, adică angajamentul pe termen lung, și nu neapărat o opțiune politică de moment. Este extrem de important ca ceea ce se decide închizând capitole de negociere să rămână ca o permanență din punct de vedere al politicii interne în Republica Moldova. Deci, ai nevoie pentru acest aspect, pe de o parte, de reprezentanți credibili, tehnic vorbind, profesioniști, dar în al doilea rând, și de sprijinul politic acasă, pentru ca aceste angajamente să fie neschimbate și deciziile luate să nu poată fi modificate în funcție de anumite momente politice. Da, este mai complicat pentru Republica Moldova decât a fost pentru România, având în vedere presiunile de la Răsărit. Dar, în egală măsură, vreau să fac o subliniere în legătură cu disponibilitatea părții europene, a Uniunii Europene, în ceea ce privește începerea negocierilor cu Ucraina, au fost adăugate o serie de solicitări din partea statelor europene în legătură cu adoptarea unei legislații care să fie mai atentă în Ucraina în ceea ce privește drepturile și libertățile fundamentale ale minorităților. Ceea ce nu s-a întâmplat în cazul Republicii Moldova. Iată, un anume tip de semnal.
Sigur nu va fi complicat neapărat din perspectiva unei atitudini, ci pentru Republica Moldova, să se înțeleagă cât se poate de bine, nu se vor face derogări majore față de situația geostrategică, politică, în care se află atât Republica Moldova, cât și Ucraina, dar, evident, în parcursul de negociere, determinarea reprezentanților din Republica Moldova va fi esențială.
Și un ultim aspect pe care vreau să-l menționez este că, în acest moment, din perspectiva României, responsabilitatea noastră este foarte serioasă în a fi alături de Republica Moldova în acest parcurs, începând de la expertiză până la elementele de conținut, inclusiv în ceea ce privește adăugarea unui susținător în plus pentru Republica Moldova în legătură cu partenerii noștri. Deci, este nevoie acum, dincolo de retorică, uneori cam ieftină, care nu poate duce la foarte mari consecințe pozitive, să se înțeleagă foarte bine și în România, și în Republica Moldova - pentru ca această decizie politică să fie concretizată este nevoie de o abordare profesionistă cu sprijin politic de lungă durată în Republica Moldova.
Moldova 1: Vă refereați mai devreme că capitolul justiție este unul sensibil pentru Republica Moldova. A fost și în cazul României. Dar în cazul României, care a fost cel mai complicat capitol de negocieri și care anticipați că ar fi și în cazul Republicii Moldova și ce ar putea face țara noastră ca să evite aceste complicații?
Cristian Diaconescu: Două elemente au fost extrem de sensibile. În primul rând, pe termen scurt și cu un Parlament aflat în campanie electorală în anul 2004, a trebuit să adoptăm toate legile privind reformarea sistemului judiciar, stabilirea din punct de vedere legislativ, a unui zid legislativ între politic și justiție. Și în al treilea rând, inclusiv disponibilitatea Guvernului și a ministrului Justiției de la acea dată din România de a ceda prerogativele către Consiliul Superior al Magistraturii. Spun acest lucru tocmai pentru a arăta că ingerința politică uneori, de multe ori, cu trimitere spre acte de corupție majoră, reprezintă o problemă care, chiar dacă nu este pusă expres pe masă de partenerii europeni, se află în mintea lor. Și din acest punct de vedere, trebuie convinși nu numai prin retorică, dar trebuie convinși mai ales prin gesturi politice, iar cele legislative sunt cele mai importante.
