Portret // Kaja Kallas, născută în URSS, următoarea șefă a politicii externe a UE
Prim-ministra Estoniei Kaja Kallas, propusă pentru a fi următoarea șefă a politicii externe a Uniunii Europene, este un critic tranșant al Rusiei și o eurofilă convinsă, considerată de mult timp drept o candidată potențială pentru funcții internaționale de vârf. Fiica fostului premier și comisar european Siim Kallas, s-a născut când Estonia încă făcea parte din Uniunea Sovietică, înainte de a-și recâștiga independența în 1991.
Avocata în vârstă de 47 de ani a fost aleasă pentru prima dată în parlamentul din țara baltică în 2011, din partea Partidului Liberal al Reformei, fondat de tatăl său, scrie portalul Barron's.
Ulterior, ea a câștigat un loc în Parlamentul European și a fost inclusă în mod repetat pe listele celor mai influenți deputați europeni.
La Bruxelles, Kallas și-a câștigat reputația de susținătoare pasionată a inovării, concentrându-se pe politicile digitale și de comunicații.
După perioada petrecută în UE, Kallas a revenit în politica națională în 2018, preluând conducerea Partidului de Reformă și a devenit prima femeie prim-ministră a Estoniei în 2021.
Critică dură a Kremlinului și a președintelui rus Vladimir Putin în cadrul UE și NATO, Kallas a sprijinit Ucraina în momentul în care țara s-a confruntat cu invazia la scară largă a Moscovei în februarie 2022.
Statul baltic cu doar 1,3 milioane de locuitori a devenit, proporțional, unul dintre cei mai generoși donatori pentru Ucraina, sprijinul său depășind un procent din PIB.
Influența politică a lui Kaja Kallas în cadrul Uniunii Europene depăște cu mult greutatea țării sale de mai puțin de un milion si jumătate de locuitori.
„O victorie în Ucraina (pentru Rusia), ar fi o invitație să atace și alte state”, a declarat Kallas pentru AFP. Estonia, fostă republica sovietica, are aproape 300 de kilometri de graniță cu Federația Rusă.
Îndemnând Europa să nu permită fricii de Rusia să dicteze luarea deciziilor și să submineze sprijinul pentru Ucraina, Kallas a declarat că Rusia „înțelege doar puterea”.
Într-un act simbolic de ruptură cu trecutul său, guvernul estonian condus de Kallas a îndepărtat monumentele de război din epoca sovietică, un proces care a luat amploare după invazia Ucrainei.
Moscova a reacționat plasând-o pe o listă de infractori „căutați”.
„Când ne-am recâștigat independența, aveam multe alte preocupări. Acum, când a început războiul, acesta a deschis de fapt toate rănile”, a declarat Kallas, supranumită acasă „Doamna de Fier a Estoniei”.
Dar ea a trebuit să facă față unei crize de încredere în 2023, după ce presa locală a relatat că o companie deținută parțial de soțul ei continua să funcționeze în Rusia.
Sfidând apelurile de a demisiona, Kallas a fost realeasă în funcția de lider al Partidului Reformator, imaginea sa internațională fiind în mare parte nepătată de scandal. Kallas, care vorbește engleza, rusa și franceza, pe lângă limba sa maternă, estona, a fost considerată o candidată la înlocuirea lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO.
Dar, în ciuda faptului că și-a exprimat deschis interesul pentru acest post, Kallas nu a reușit să se impună în rândul aliaților mai precauți, care au considerat-o prea deschisă în privința Rusiei.
„Îngrijorarea pentru partea noastră a Europei este că anul viitor vom fi în aceste organizații, NATO și Uniunea Europeană, timp de 20 de ani, și nu suntem considerați candidați egali atunci când vine vorba de funcții de conducere”, a declarat Kallas pentru AFP în decembrie.
Mamă a unui băiat, Kallas a făcut parte, în tinerețe, dintr-un ansamblu de dansuri populare, prezentându-se atât în Estonia, cât și în străinătate.
Unul dintre dezavantajele unei cariere politice, se plânge ea uneori, este că nu are niciodată suficient timp să danseze.
Von der Leyen, Costa și Kallas au obținut posturile de conducere din UE
Liderii UE au ales-o pe Ursula von der Leyen pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, au declarat șase diplomați europeni pentru POLITICO. În cadrul unei reuniuni la Bruxelles, liderii naționali i-au ales, de asemenea, pe portughezul António Costa și pe estoniana Kaja Kallas pentru cele mai înalte funcții la Consiliul European și, respectiv, la serviciul de politică externă al UE.
