Modificările la Legea privind redobândirea cetățeniei române, neconstituționale? Ce trebuie să cunoască moldovenii
România introduce noi reguli pentru redobândirea cetățeniei. Cunoașterea limbii române la nivelul B1, dovedit prin certificat, ar putea fi una din condițiile pe care va trebui să le respecte solicitantul. Mai mult, Comisia pentru Cetățenie ar putea obține noi pârghii. Autoritățile de la București susțin că noile măsuri au drept scop „modernizarea” legii aprobate în 1991, dar și contracararea redobândirii frauduloase a cetățeniei. Curtea Constituțională din România a fost sesizată cu privire la noile modificări.
Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi seară că sesizează Curtea Constituțională a României pentru controlul constituționalității noilor modificări.
Reprezentantul unei companii juridice de asistență în redobândirea cetățeniei de la Chișinău a explicat că noua lege ar conține unele articole care încalcă drepturile și libertățile oamenilor. „Legea asta are vreo trei-patru articole abuzive care limitează drepturile cetățenilor, adică ea în mare parte e bună, dar printre ele au mai băgat și câteva articole cu dublă aplicare. În cazul acesta, instanța finală care va decide dacă asta este un abuz sau este corect aplicabil este Curtea Constituțională”, a declarat Ion Guștiuc.
Pentru prima dată după 2009, cei care solicită redobândirea cetățeniei române trebuie să dovedească faptul că știu limba română cel puțin la nivelul B1.
Dovada cunoașterii limbii se face cu „un certificat de competență lingvistică eliberat de un institut de învățământ superior din România acreditat sau de institutele culturale românești din străinătate”.
De asemenea, se mai face și prin prezentarea unei copii legalizate a foii matricole emise de un liceu sau formă de învățământ superior din țara de reședință a solicitantului care atestă studiul pentru minimum trei ani în limba română.
Sunt exceptate de la aceste prevederi persoanele care și-au pierdut cetățenia română în 1940, dar și cele care au împlinit 65 de ani.
Expertul susține că cel mai mult vor avea de suferit cetățenii care vorbesc mai puțin limba română. Aceștia vor fi nevoiți să scoată câteva mii de lei din buzunare pentru a merge la instruiri. „Cei care n-au urmat cursuri de română la liceu sau universitate o să trebuiască să treacă cursuri și asta costă câteva mii de lei, 2, 3, 8 mii de lei. Va fi cel mai grav pentru ruși, ucraineni, moldoveni care mai mult vorbesc în rusă”, a mai specificat Ion Guștiuc.
Proiectul de modificare a legii cetățeniei române a fost anunțat la începutul acestui an, fiind aprobat luna aceasta de Guvernul României și trimis spre aprobare în Parlament, în procedură de urgență. Ministra Justiției de la București, Alina Gorghiu, a anunțat că modificările au drept scop „modernizarea” legii aprobate în 1991 și amendată de mai multe ori în ultimii ani.
„Este un proiect așteptat. Revizuirea Legii cetățeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver. Prin această lege, urmărim să eliminăm riscurile dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române”, a explicat Alina Ghiorgiu.
Solicitată de HotNews, ministra Justiției de la București a explicat că proiectul de lege prevede procese verificabile și sigure pentru a asigura că solicitanții de cetățenie au o documentație legitimă și o identificare confirmată biometric înainte de a li se acorda cetățenia română.
Potrivit Ministerului Justiției de la București, doar din 2007 și până în martie 2024, au fost înregistrate 995.552 de cereri de redobândire a cetățeniei române. Dintre acestea, 860.849 au fost soluționate, iar alte peste 134.000 se află în curs de examinare.
