Estonia // Kristen Michal, desemnat pentru funcția de premier în locul Kajei Kallas, care va conduce diplomația UE
Partidul Reformei din Estonia, aflat la putere, a ales sâmbătă un înlocuitor pentru prim-ministrul Kaja Kallas, care se pregătește să preia funcția de nou șef al politicii externe a Uniunii Europene, relatează DW.com. Comitetul executiv al partidului de centru-dreapta l-a desemnat pe Kristen Michal, actualul ministru al Climei, pentru a prelua funcția de premier.
Securitatea națională va rămâne o prioritate
Kristen Michal, în vârstă de 48 de ani, a mulțumit partidului pentru încrederea acordată și a declarat că securitatea națională va rămâne o problemă cheie pe durata mandatului său.
„Poporul estonian are nevoie de asigurarea că locuința și pământul nostru sunt protejate și că țara este bine guvernată”, a spus el într-un comunicat de presă.
Fosta țară sovietică este acum printre membrii NATO - tot mai mulți - care împărtășesc o frontieră cu Rusia.
Michal este un politician experimentat, fiind activ în Partidul Reformator încă de la sfârșitul anilor 1990. El reprezintă o alternativă la Kallas, care a preluat funcția de conducere cu o bogată experiență internațională, dar a părut adesea în afara zonei sale de confort pe plan intern.
El este „mult mai puternic în tactici politice decât am fost eu vreodată”, a declarat Kallas sâmbătă pentru portalul de știri Delfi.
Amintim că fostul premier al Estoniei, Kaja Kallas, a fost numită noua șefă al diplomației UE, după săptămâni de negocieri pentru ocuparea celor mai înalte posturi de la Bruxelles. Kallas este o apărătoare fermă a democrației liberale și își va aduce perspectiva formată de experiențele trăite sub ocupația sovietică.
După nominalizarea aprobată la 28 iunie de liderii UE, Kallas va trebui să obțină aprobarea Parlamentului European în urma audierilor programate pentru toamnă.
Ea îl va succeda în funcție pe Josep Borrell, al cărui mandat a inclus gestionarea pandemiei mondiale, războaie la periferia UE în Nagorno-Karabah și Ucraina, criza de la frontiera cu Belarusul și dezacorduri (foarte mediatizate) cu privire la gestionarea de către Israel a războiului său cu gruparea Hamas din Fâșia Gaza, organizație declarată teroristă de UE și de SUA.
Kallas va prelua funcția de șef al diplomației UE într-un moment în care Uniunea Europeană și cei 27 de membri ai săi, se confruntă, pe plan intern, cu o creștere a populismului naționalist și angajamentul membrilor față de valori fundamentale precum drepturile și democrația; iar pe plan extern, cu problema Rusiei și războiul declanșat de aceasta în Ucraina, dar și cu o multitudine de alte provocări la adresa ordinii internaționale actuale.
Începutul mandatului său va coincide, totodată, cu alegerile, pline de disensiuni, din SUA; și cu o schimbare a conducerii NATO, care ar putea avea implicații majore pentru evoluția relațiilor transatlantice.
