INTERVIU // Laurențiu Pleșca: România rămâne avocatul Republicii Moldova, care se confruntă cu atacuri hibride și provocările războiului din Ucraina
Cea de-a 31-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a OSCE s-a încheiat în capitala României și a culminat cu adoptarea Rezoluției privind deteriorarea situației drepturilor omului în regiunea transnistreană. Politologul Laurențiu Pleșca a menționat pentru Moldova 1 că în cadrul acestui for România a fost încă o dată avocatul Republicii Moldova și constată că a avansat mult în implementarea reformelor din parcursul său european, deși se confruntă cu atacuri hibride și provocări impuse de războiul din Ucraina.
Războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei a dominat agenda celor cinci zile de dezbateri. Declarația de la București adoptată în cadrul sesiunii conține recomandări privind securitatea, mediul și drepturile omului. Documentul cuprinde rezoluțiile comisiilor generale și rezoluțiile suplimentare inițiate de membrii Adunării, printre care se numără și „Rezoluția privind Deteriorarea situației drepturilor omului în regiunea transnistreană”. Adunarea Parlamentară a OSCE constată că lipsa de progres în procesul de reglementare transnistreană continuă să prezinte o amenințare serioasă la adresa securității și stabilității în regiune și solicită retragerea trupelor militare ruse și a stocurilor de muniție de pe teritoriul Republicii Moldova, dar și eliminarea restricțiilor privind libertatea de mișcare în regiunea secesionistă. Totodată, statele participante și-au exprimat sprijinul pentru statele din „zona gri”, inclusiv Republica Moldova, care nu dispun de suficiente garanții de securitate. Potrivit Declarației adoptate, Adunarea și-a afirmat sprijinul politic pentru alegerea suverană a Republicii Moldova de integrare europeană și salută agenda ambițioasă de reforme fără precedent a Guvernului de la Chișinău și progresele înregistrate, inclusiv în lupta împotriva corupției.
Moldova 1: ÎN CONTEXT s-a conectat politologul Laurențiu Pleșca. Așadar, Bucureștiul a găzduit timp de cinci zile Adunarea Parlamentară a OSCE. Aș vrea să începem mai întâi de la rolul pe care îl are România în cadrul Adunării Parlamentare a OSCE.
Laurențiu Pleșca: Într-adevăr, capitala României – Bucureștiul, a fost timp de cinci zile centrul dezbaterilor politice și geopolitice în relațiile internaționale. Observăm că România își asumă un rol tot mai mare din punct de vedere al cooperării regionale, pentru că de data aceasta la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Cooperare și Securitate în Europa am observat că România a venit cu o Rezoluție distinctă, așa cum a fost și mai devreme, referitoare la situația din Transnistria. De asemenea, România a fost încă o dată avocatul Republicii Moldova în ceea ce ține de parcursul european al țării, dar și a plusat foarte mult și pe reformele pe care Chișinăul le-a îndeplinit și este în curs de desfășurare.
De asemenea, cred că este foarte important ca, în astfel de foruri internaționale, Moldova să fie pomenită din ce în ce mai des. Am observat încă o dată că parlamentarii din 55 de state europene au evidențiat faptul că Moldova într-adevăr se confruntă cu tentative de destabilizare în masă. Deci, este încă un argument în plus pentru guvernarea de la Chișinău prin care putem spune că Republica Moldova se ține foarte bine în războiul hibrid dus de Federația Rusă în Moldova, dar și în regiune. Și consider faptul că am fost pomeniți într-o rezoluție, dar și în multe altele, pentru că au fost în total 16 rezoluții generale pe teme de actualitate, dar și rezoluții în comisiile de specialitate. Consider că Chișinăul mai are încă o șansă, încă un for prin care poate dialoga și își poate menține poziția, desigur alături de România, care ne-a sprijinit pe foarte multe domenii.
Moldova 1: Așa cum ați menționat, reprezentanți din 55 de țări au fost acolo și peste 200 de parlamentari din diferite țări. Cum influențează această cooperare interparlamentară consolidarea securității în regiunea noastră?
Laurențiu Pleșca: Consider că Republica Moldova, alături de celelalte state europene, își poate manifesta, își poate, de fapt, apăra interesele în domeniul securității. O să amintesc aici că OSCE este un organism internațional foarte important în reglementarea conflictului transnistrean, pentru că aveam înainte de război acest format 5+2. Desigur, acum este foarte complicat să se propună o soluționare pașnică a conflictului în acest format 5+2, pentru că, de doi ani și jumătate, de când a început invazia pe scară largă, agresivă, a Rusiei împotriva Ucrainei, am observat că acest format nu funcționează și se merge în principal pe formatul 1+1.
Totuși, dacă e să vorbim la modul general, această organizație este foarte importantă în gestionarea conflictelor înghețate, cum este cel din Transnistria, dar este foarte importantă și poziția OSCE referitoare la războiul din Ucraina. Pentru că majoritatea statelor prezente acolo, majoritatea parlamentarilor au avut o atitudine de susținere a Ucrainei, în primul rând, și de condamnare a războiului brutal dus de Federația Rusă. De asemenea, consider că în cadrul acestor dezbateri și dialoguri pe care le-au avut parlamentarii europeni din aceste state a lipsit vocea Federației Ruse și a Belarusului, de exemplu. Pentru că aceștia, de fapt, nu au fost invitați. Bucureștiul a avut o poziție foarte fermă în a spune că nu va oferi vize atât pentru parlamentarii din Rusia, cât și pentru cei din Belarus, Belarusul fiind un complice în războiul din Ucraina.
Moldova 1: Ce a vrut să arate România prin decizia de a impune această sancțiune Federației Ruse și Belarusului?
Laurențiu Pleșca: De fapt, România a refuzat să elibereze vize către membrii delegației ruse pentru a participa la această sesiune anuală a Adunării Parlamentare, dar, de asemenea, amintim că Rusia nu a participat cel puțin de patru ori la întrunirile care s-au desfășurat de la începutul războiului din Ucraina. Îmi amintesc că nu a participat nici în Marea Britanie în anul 2022, nici în Canada și Armenia în anul 2023, dar nici în Austria la sfârșitul anului trecut. Deci, consider că, cu toate că Rusia este un stat cu care ar trebui să purtăm un dialog, Moscova nu este binevenită în aceste evenimente internaționale. Pentru că o să aibă din nou o scenă de dialog în a-și promova falsurile, propaganda, dezinformarea cu care ne-am obișnuit cu toții și pe care o vedem în toate statele participante la această sesiune.
Moldova 1: Pe lângă rezoluția privind drepturile omului în regiunea transnistreană, s-a vorbit și despre agenda ambițioasă de reforme a Chișinăului. În ce domenii se văd de la București principalele progrese înregistrate de Republica Moldova în avansarea reformelor cheie?
Laurențiu Pleșca: Bucureștiul a susținut parcursul european al Republicii Moldova și a punctat de fiecare dată că ne sprijină în mai multe domenii de activitate. Capitolul justiției este cel mai pregnant și cel mai important pentru Chișinău, pentru că o să avem o perioadă de jumătate de an în care vom avea președinția Ungariei la Consiliul Uniunii Europene, în care nu vor exista foarte multe evenimente diplomatice europene referitoare la negocierile cu Republica Moldova, totuși în acest timp Chișinăul trebuie să depună mult efort pentru a promova agenda anticorupție, a crește transparența guvernamentală, dar și a îmbunătăți mai multe mijloace în domeniul economiei, dar și al afacerilor.
De asemenea, cred că Chișinăul a depus destul de mult efort în ultima perioadă în a numi procurorul general, dar, de asemenea, procesul de Pre-Vetting și Vetting, care se desfășoară în momentul actual. Este foarte mult de muncă. Totuși, este o perioadă oportună pentru Chișinău, pentru că, în toamnă, vom avea alegeri prezidențiale și un referendum, de aceea trebuie să depună foarte mult efort guvernarea de la Chișinău până atunci pentru a demonstra rezultate palpabile. Dar, de asemenea, dacă e să revenim la Declarația de la București, se recunoaște că Republica Moldova se confruntă cu un război de agresiune și, de fapt, îi este foarte greu să gestioneze situația din punct de vedere al reformelor, pentru că sunt foarte multe impedimente. Cu toate acestea, se descurcă destul de bine și cu aceste provocări impuse de războiul din Ucraina.
