INTERVIU // Andrei Spînu: Până în 2035 vom avea un progres serios sau chiar finalizarea proiectelor mari de infrastructură
În negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este responsabil de trei capitole: transport, rețele transeuropene și dezvoltare regională. Ministrul de resort, Andrei Spînu, a menționat într-un interviu pentru Moldova 1 că printre proiectele prioritare se află modernizarea și restructurarea Căii Ferate din Moldova, ce implică atât reforma instituțională, cât și investiții în infrastructură, estimate la aproximativ trei miliarde de euro.
Moldova 1: Săptămâna trecută, ați făcut parte din delegația guvernamentală care a mers la Luxemburg. Cu ce rezultate ați venit de acolo?
Andrei Spînu: În primul rând, am venit cu începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Moldovei. Este un lucru foarte important. Dacă vorbim de ministerul nostru, noi suntem responsabili de trei capitole: transport, rețele transeuropene, care se referă în mod special la drumuri și calea ferată, și capitolul de dezvoltare regională. Deci, acestea sunt trei capitole. Am văzut multă susținere la Luxemburg. Practic, toți miniștrii de Externe ai țărilor Uniunii Europene au dat mesaje pozitive și noi deja ne pregătim pentru procesul propriu-zis de negocieri pe fiecare din aceste capitole.
Moldova 1: Ținând cont de începerea oficială a negocierilor, care vor fi oportunitățile Republicii Moldova de a obține asistență financiară suplimentară pentru finalizarea proiectelor pe domeniul infrastructurii?
PREGĂTIRI DE NEGOCIERILE CU UE
Andrei Spînu: Tocmai asta și înseamnă acest proces de negociere. Pe de o parte, Uniunea Europeană vrea ca noi să atingem acel standard de dezvoltare a infrastructurii, așa cum este în țările europene. Pe de altă parte, noi spunem când putem să atingem acel standard și de ce resurse financiare avem nevoie. Simplu. Dacă vorbim de rețeaua transeuropeană de transport și ne referim la calea ferată. Spre exemplu, Uniunea Europeană spune că viteza medie pe calea ferată trebuie să fie de 90 km/h, noi spunem care este situația la moment și explicăm de ce resurse financiare și de cât timp avem nevoie ca să atingem acel standard. Iar Uniunea Europeană vine cu contribuția și cu suportul financiar și nu doar, inclusiv expertiză, ca să ne ajute pe noi să atingem cât mai repede acele obiective.
2035, FINALIZAREA PROIECTELOR DE INFRASTRUCTURĂ
Moldova 1: Și dacă ați putea să ne dați o cifră?
Andrei Spînu: Noi spunem că până în 2030 Moldova trebuie să fie gata de aderare, dar asta nu înseamnă că până în 2030 reușim să facem tot. În procesul de negocieri se discută, de asemenea, anumite perioade de tranziție. Și dacă până în 2030 noi ne punem un anumit obiectiv, apoi al doilea obiectiv este după aderare, încă de câți ani avem nevoie ca să ducem la bun sfârșit. Eu mereu am spus că proiectele de infrastructură nu sunt proiecte care se întâmplă peste noapte. Este nevoie de o perioadă mai lungă. Dacă vorbim de proiecte precum ar fi autostradă, calea ferată cu ecartament european de viteză înaltă, de obicei, aceste proiecte durează între 7 și 10 ani. Dacă am da un termen, cred că este realist ca, până în 2035, noi deja să vorbim despre un progres serios sau poate chiar finalizarea acestor proiecte.
Moldova 1: Pentru că ați menționat despre proiectele din domeniul infrastructurii feroviare. Săptămâna trecută, la Luxemburg, jurnaliștii de la Chișinău au avut ocazia să discute cu reprezentanții de la BEI, care ne-au vorbit în special despre proiectele ce țin de infrastructura feroviară. Știm că avem proiecte în Republica Moldova finanțate de BEI. La ce etapă se află aceste proiecte și de ce sume ar mai avea nevoie Republica Moldova ca să le finalizeze?
REȚEAUA DE DRUMURI – O PRIORITATE
Andrei Spînu: Noi în prezent avem două proiecte mari de investiții în infrastructura feroviară. Primul este reabilitarea tronsonului de la Bender/Tighina până la Giurgiulești, cu 233 de km. Lucrările deja se întâmplă acolo. La fel este finanțat de BEI, așa cum ați menționat. Și al doilea proiect este „Coridorul de Nord” de la Ocnița-Vălcineț până la Căinari, în care vom reabilita sectoarele care au nevoie care au nevoie cel mai mult de reabilitare. Acolo unde avem limite de viteză de până la 5 km/h și trebuie să facem această investiție. Din cele 446 km, aproximativ 153 vor fi reabilitate. Acest proiect la fel este finanțat din bani europeni, BEI ȘI BERD. Cât privește suma totală de investiție necesară în cale ferată, în infrastructură, este vorba de aproximativ 3 miliarde de euro. Iar la moment resursele pentru cele două proiecte sunt de aproximativ 250 de milioane de euro.
Moldova 1: Putem numi aceste proiecte de modernizare parte a reformării Căii Ferate din Moldova?
Andrei Spînu: Calea Ferată din Moldova are nevoie de două tipuri de investiții sau de două tipuri de reforme. Pe de o parte, trebuie să investim în infrastructură și asta am început să facem. Pe de altă parte, întreprinderea „Calea Ferată” trebuie să treacă printr-o reformă internă care să reușească să aducă această companie la profitabilitate. Să nu mai avem situații complicate pe care le-am avut în trecut și eu sper că acest lucru se va întâmpla în perioada următoare.
Moldova 1: În prezent, pe ce proiecte pune accent Ministerul Infrastructurii?
Andrei Spînu: Noi avem Programul de reconstrucție a infrastructurii Moldovei, care are alte cinci proiecte naționale. Principala prioritate sunt drumurile, așa cum am menționat de multe ori. Toată rețeaua de drumuri naționale și regionale - 6000 de km trebuie să fie reabilitată. A doua prioritate este apa. Deci prin Programul „Satul European”, prin programele și proiectele de dezvoltare regională noi încercăm să aducem cât mai repede apă în toate localitățile din țară. Deci acestea sunt două din cinci cele mai importante pe care ne concentrăm. Cât privește proiectele naționale, în primul rând, avem Aeroportul, podurile peste Prut și Calea Ferată, despre care deja am vorbit, cu ecartament european. Deci cam asta ar fi, dacă aș vorbi foarte pe scurt care sunt prioritățile.***
INFRASTRUCTURĂ LA STANDARDE EUROPENE
Moldova 1: Ați menționat despre poduri. Discutam anterior și cu reprezentanți din Guvernul României, care spuneau că pe ceea ce ține de partea lor, lucrurile derulează mult mai repede, mai ușor, iar în Republica Moldova lucrurile merg mai greu. Din ce cauză se întâmplă asta?
Andrei Spînu: Nu știu dacă tocmai e corectă această diferențiere, pentru că noi avem semnat deja un Acord pentru trei poduri: Sculeni -Sculeni, Cahul-Oancea, Leușeni-Albița. Și deja podul de la Ungheni-Ungheni, care trebuie să se construiască, iar lucrările propriu-zise conform Acordurilor trebuie să fie făcute de Guvernul României, inclusiv cu resurse din bugetul României și, probabil, fonduri europene. Și aici vrem să mulțumim pentru suportul pe care ni-l acordă. Noi lucrăm foarte bine împreună, nu cunosc de restanțe care ar fi în colaborarea noastră. Sunt câteva proceduri care trebuie să fie făcute, cum ar fi studii, proiectări, licitații și așa mai departe. Dar, pe aceste trei poduri deja lucrurile au evoluat destul de mult. Și, de asemenea, se mai lucrează la alte poduri, la alte patru, pe care se fac studii de fezabilitate și care sperăm că în curând să semnăm Acorduri de colaborare cu România pentru reabilitarea, reconstrucția acestor poduri. Este vorba de Costești-Stânca, Leova-Bumbăta și aici mă refer la podul de piatră, nu la cel de pontoane. Leca-Fălciu și Bărboieni-Răducăneni.
Moldova 1: Și un proiect recent pe care l-ați anunțat - construcția unui nou stadion. Cât de prioritar este acest proiect și cât de realizabil este în cinci ani?
Andrei Spînu: Este realizabil, depinde de noi. Noi trebuie să depunem acest efort. Când vorbim de prioritate, practic, toată infrastructură țării este o prioritate, iar aici vorbim de infrastructură sportivă. Cred că despre un stadion național pentru fotbal și nu doar cred că se discută de minim 15 ani. Așa cum au menționat inclusiv guvernările precedente, care acum ceva nu le place, au pus un monument în fața Circului și trebuia să fie construit. Dar evident că acelea au fost mai mult declarații politice. Noi am zis că vom avansa pe acest proiect așa cum scrie la carte. Am făcut studiul de prefezabilitate pe care l-am prezentat, vom avansa cu studiul de fezabilitate, care de fapt va răspunde absolut la toate întrebările. Și în funcție de ce va arăta acel studiu de fezabilitate, vom spune exact de cât timp este nevoie. S-ar putea să fie trei ani, cinci ani. Nu spunem că este un proiect care trebuie să fie făcut de urgență. Este un proiect care trebuie pregătit și la care trebuie să lucrăm. Obiectivul nostru este ca în următorii 5-7 ani să avem un stadion național și eu sunt sigur că noi vom realiza acest lucru.
PROGRAM DE RECONSTRUCȚIE A INFRASTRUCTURII
Moldova 1: Întreb în contextul în care, dacă vrem să organizăm, de exemplu, un eveniment de o asemenea anvergură, cu aproape 26 de mii de locuri...
Andrei Spînu: În jur de 20-25 de mii, mai exact.
Moldova 1: Este nevoie și de alte elemente, drumuri de acces etc.?
Andrei Spînu: Da. Aceste lucruri sunt analizate în studiul de fezabilitate. În studiul de prefezabilitate deja am arătat care au fost cele cinci terenuri care au fost studiate pentru posibila amplasare a stadionului național. Urmează să realizăm studiul de fezabilitate care să dea verdictul final, decizia finală, care teren este cel mai bine pregătit. Evident că, odată ce va fi clar locul, în cadrul proiectului de construcție se vor lua în calcul inclusiv căile de acces, parcări, utilități, precum ar fi apeducte, canalizare, iluminare. Deci sunt elementele care trebuie să facă parte din proiectul unui stadion.
