INTERVIU // Cristian Pîrvulescu: Posibile negocieri între Rusia și Ucraina pot avea loc la începutul anului viitor
Între Rusia și Ucraina posibile negocieri ar putea avea loc la începutul anului viitor, pentru că Moscova trebuie pusă într-o situație-limită ca să accepte un plan de pace. Și acest lucru nu se întâmplă acum. Opinia aparține politologului român, Cristian Pîrvulescu, și a fost formulată pentru Moldova 1. Comentatorul politic a precizat că planul primului ministru ungar, Viktor Orbán, propus Kievului și Moscovei, este o inițiativă proprie, nu are legitimitate europeană, prin care Rusia exploatează rupturile din interiorul Uniunii Europene și NATO.
Moldova 1: Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, refuză participarea Rusiei la orice negocieri semnificative privind un acord de încetare a focului. În schimb, dorește o capitulare de facto a Ucrainei, se arată într-o analiză a Institutului Internațional pentru Studiul Războiului. Cu ce observații mai vin experții, ne spune colega noastră, Lucia Vieru.
Lucia Vieru, jurnalistă Moldova 1: Publicația amintește despre comentariile lui Putin privind perspectivele de încetare a focului în Ucraina și posibilitatea negocierilor la Summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, care a avut loc la Astana pe 4 iulie. Acesta, în loc să manifeste un interes prefăcut tipic pentru astfel de negocieri, a respins direct orice proces de negocieri pentru încetarea focului. De asemenea, Institutul subliniază că Putin a respins Rada Supremă de la Kiev ca punct de contact posibil pentru negocieri, deși anterior declarase că Legislativul ucrainean este singura structură legitimă cu care Rusia poate negocia. Acum, acesta a numit toate instituțiile de conducere ucrainene nelegitime sau nepotrivite pentru negocieri și a respins ideea participării terților la negocieri. Experții Institutului pentru Studiul Războiului sunt convinși că Rusia ar putea profita de o încetare a focului pentru a-și reface și extinde forțele și pentru a-și mobiliza baza de apărare pentru viitoarele agresiuni având drept scop distrugerea Ucrainei. Recent, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spunea că singurul model viabil de negociere cu dictatorul rus, Vladimir Putin, ar putea fi un acord trilateral cu intermediari similar aranjamentelor făcute pentru Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră. Planul de pace asupra căruia lucrează în prezent Ucraina, împreună cu susținătorii săi, ar trebui să fie prezentat la un al doilea Summit de pace.
Moldova 1: Rămânem la acest subiect și discutăm cu politologul Cristian Pîrvulescu, care este în legătură directă cu noi. Cum caracterizați strategia actuală a Rusiei în Ucraina, având în vedere refuzul lui Vladimir Putin de a participa la negocieri semnificative pentru încetarea focului?
Cristian Pîrvulescu: Nici nu ar avea cum să accepte Vladimir Putin negocieri. Oricum răspundea la o întrebare referitoare la așa-zisul proiect Trump, un asemenea proiect de pacificare nu ar putea fi aplicat decât dacă Donald Trump ar câștiga alegerile și, foarte probabil, la începutul anului viitor, după preluarea mandatului. Chiar dacă Donald Trump spune că va pune bazele unui astfel de acord încă înainte. Vladimir Putin nu avea cum să accepte un astfel de punct de vedere, pentru că nu permite Rusiei, cel puțin la prima analiză, să-și folosească teritoriile pe care le-a cucerit deja.
Trebuie să spunem că Vladimir Putin speră ca alegerile din Franța, cele care vor avea loc duminică, cele din Marea Britanie care au avut loc și cele din Statele Unite ale Americii să creeze suficient de multe tensiuni în societățile respective, astfel încât orice plan de pace care să susțină Ucraina să fie sortit eșecului. Războiul hibrid este mai important chiar decât războiul de pe teren, Vladimir Putin urmărește supunerea totală a Ucrainei, nu doar ocuparea teritoriilor care sunt revendicate în momentul de față, ci și a părții dinspre Marea Neagră a Ucrainei până la granița cu Moldova și, evident, pacificarea Moldovei, care este privită în momentul de față ca o țară adversă care se orientează spre Vest.
Iată de ce n-ar putea accepta planul de pace atâta vreme cât nu este înfrânt pe teren și câtă vreme în Occident nu există unitate. Iar în Marea Britanie deja, la datele pe care le avem, susținătorii săi au obținut un rezultat foarte bun, vorbim de Partidul Reformei, foarte bun în raport cu situația de la alegerile precedente. Nu a tulburat sistemul politic britanic, dar în Parlamentul englez se vor putea auzi voci pro-ruse de acum încolo. În Franța, situația rămâne complicată, vom vedea duminică noaptea - luni dimineață care va fi finalul. Dar un guvern al Reuniunii Naționale ar însemna o încetare a sprijinului pentru Ucraina, în orice caz, a sprijinului strategic important. Iar în Statele Unite, Donald Trump spune deja că va obliga Ucraina să accepte o pace, evident, cu condiția ca Rusia să se așeze la masa negocierilor. Iată circumstanțele care există în momentul de față.
Moldova 1: Cum interpretați poziționarea lui Putin față de instituțiile ucrainene, refuzând să recunoască Rada Supremă ca punct de contact pentru negocieri, deși anterior declarase că acest organ este singura structură ucraineană legitimă cu care Rusia poate negocia?
Cristian Pîrvulescu: Pentru Vladimir Putin obiectivele inițiale ale războiului nu s-au schimbat. El vorbește despre denazificarea Ucrainei și, evident, toate instituțiile sunt din această perspectivă nazificate, altfel spus, ocupate de ucrainenii care doresc ca Ucraina să nu fie controlată de către Rusia. Când vorbește de ilegitimitate, se referă la faptul că, nu-i așa? în Rusia au avut loc alegeri prezidențiale și Vladimir Putin a fost ales, puțin contează că ele nu au fost foarte corecte. Pentru că au fost, s-a bifat. În Ucraina ele nu se pot desfășura pentru că rachetele rusești lovesc toate punctele din Ucraina, ca urmare, președintele Zelenski nu mai este legitim pentru că este dincolo de limitele inițiale ale mandatului. În egală măsură Guvernul și Rada sunt instituții dominate de către așa-numiții „naziști”, de către cei care sunt pentru independența Ucrainei în raport cu Rusia. Deci nu se poate negocia cu ei pentru că aceștia vor susține un punct de vedere cât se poate de firesc și anume că Ucraina are dreptul asupra teritoriilor ocupate în mod ilegal de către Rusia.
Moldova 1: Recent, liderul de la Kiev spunea că singurul model viabil de negociere cu Putin ar putea fi un acord trilateral cu intermediari, similar inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră. În opinia dumneavoastră, ar putea Rusia accepta un asemenea model de negociere?
Cristian Pîrvulescu: Nu în contextul actual, nu văd posibile negocieri cu Rusia decât la începutul anului viitor, în funcție de situația efectivă din țările noastre. Gândiți-vă că, în momentul în care noi vorbim, Viktor Orban, care nu este doar prim-ministrul Ungariei, ci în momentul de față este și președinte al Consiliului European, pentru că este această rotație a președinției Consiliului European, este în vizită la Moscova cu un plan de pace. A fost și la Kiev, unde fost respins planul său fantasmagoric de pace de către Zelenski, dar s-a dus la Moscova, unde va discuta cu prietenul său, Vladimir Putin. Deci, vom avea și alte planuri concurente. Nu întâmplător, Orban face ceea ce face, fără să aibă niciun fel de legitimitate europeană. Nu a discutat cu europenii acest lucru, sunt inițiativele sale și asta ne arată că Rusia în continuare încearcă să joace pe piesa separării rupturilor din interiorul Uniunii Europene și NATO. Să nu uităm că Ungaria este o țară NATO, chiar dacă nu este o țară importantă și până de curând a blocat numirea noului Secretar General al NATO. Iată de ce un plan de pace, oricare ar fi el în acest context, este foarte greu de acceptat de Moscova. Moscova trebuie să fie pusă într-o situație-limită pentru a accepta un plan de pace. Și acest lucru nu se întâmplă acum.
De menționat că Bruxelles-ul și-a manifestat îngrijorarea în legătură cu vizita lui Orban la Moscova. „Președinția rotativă a Consiliului UE nu autorizează dialogul cu Rusia în numele UE” a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel. La întâlnirea de la Kremlin cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, primul ministru al Ungariei, Viktor Orbán, a declarat că în curând Ungaria va rămâne, probabil, singura țară din Uniunea Europeană care menține relații și întreține dialogul atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. „Îmi dau seama că de data aceasta ați venit nu numai în calitate de partener de lungă durată, ci și în calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene. Sper că vom avea ocazia să facem schimb de opinii cu privire la construirea relațiilor bilaterale în această situație dificilă și, desigur, să vorbim despre perspectivele de dezvoltare a celei mai mari crize europene, mă refer la cea din direcția Ucrainei”, a spus liderul de la Kremlin.
