INTERVIU// Mihai Isac: Emmanuel Macron are nevoie de o relansare a politicii interne și externe
Președintele francez, Emmanuel Macron, are nevoie de o relansare a politicii sale interne și externe, în urma unor eșecuri care au epuizat electoratul european, susține expertul în politică externă, Mihai Isac. În cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, Isac a explicat că populismul și forțele extreme din Franța sunt susținute de Rusia prin implicarea serviciilor federale de informații și de propagandă, iar dacă nu se va ajunge la consens pentru un Guvern care să-i convină, prerogativele președintelui francez oferă dreptul de convocare a alegerilor parlamentare anticipate.
Președintele Emmanuel Macron a dizolvat Parlamentul din cauza victoriei obținute de Adunarea Națională la europarlamentare. În urma alegerilor parlamentare anticipate, Macron și-a păstrat o poziție puternică, deși Alianța de Stânga, Noul Front Național, a obținut primul loc, nu poate forma o majoritate și un guvern. Emmanuel Macron nu a acceptat demisia premierului Gabriel Attal, dar stângiștii insistă ca președintele să desemneze un prim-ministru propus de ei. Grupul centrist al lui Macron este pe al doilea loc, urmat de partidul Dreptei Extreme Adunarea Națională. Nici unul dintre blocurile politice importante nu poate constitui guvernul de unul singur, așadar, va fi nevoie de o coaliție.
Moldova 1: Rămânem ÎN CONTEXT, Mihai Isac este cu noi online. Cum apreciați mișcarea politică a lui Macron, a scos el oare maximum din această situație, care cu siguranță îl dezavantaja dacă ar fi să ne amintim de rezultatul alegerilor europene, când a câștigat un partid de dreapta finanțat de Rusia. Și e un lucru demonstrat că partidul lui Marine Le Pen s-a împrumutat de la o bancă rusă în 2014, exact când Rusia a anexat Crimeea și începea invazia în Donbas sub steag fals.
Mihai Isac: Președintele Macron a încercat să obțină cât mai mult posibil din această mișcare. Decizia sa de a provoca alegeri parlamentare anticipate nu este nouă, nu a fost provocată de rezultatul alegerilor din 6-9 iunie, este o decizie discutată în mediile politice franceze chiar de la începutul anului. Președintele Macron mai are încă trei ani din cel de-al doilea mandat prezidențial și are nevoie de o relansare a politicii sale atât la nivel intern, cât și internațional. Desigur, vedem faptul că rezultatul obținut de extrema dreaptă în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate a speriat electoratul francez. Am văzut formarea unui așa-zis Front Republican, unde candidații de centru-dreapta și de stânga, chiar și extremă stângă, s-au unit pentru a combate candidații extremei drepte. Am văzut demonstrațiile de masă în Franța și nu numai împotriva extremei drepte.
Dar această ascensiune vine și pe fondul unor eșecuri în serie în politica externă franceză. Să nu uităm situația din Noua Caledonie, să nu uităm loviturile de stat din așa-numita France-Afrique unde Franța a fost gonită din statele din Sahel. Desigur, și politica lui Macron față de Ucraina nemulțumește o parte a electoratului. Vedem această epuizare a populației europene din cauza războiului din Ucraina și, desigur, putem vedea cu ochiul liber operațiunile imense de propagandă desfășurate de serviciile federale de spionaj de la Moscova. Să nu uităm că în aceste operațiuni de dezinformare au fost implicați și cetățeni ai Republicii Moldova, așa cum au arătat anchetele mass-media din Franța, dar și din Republica Moldova.
Dacă domnul Macron nu va obține ceea ce dorește și anume un guvern care să-i convină, el are dreptul să convoace noi alegeri parlamentare anticipate. În Franța avem un sistem de guvernare prezidențial, iar prerogativele președintelui francez sunt mult mai mari și mult mai extinse decât cele ale președintelui român sau ale președintei Republicii Moldova. Deja vedem o serie de certuri în interiorul coaliției de stânga care a câștigat aceste alegeri.
Moldova 1: Tocmai asta voiam să vă întreb, ce fel de stângă este această stângă franceză? Unii comentatori spun că nu este deloc unită, s-ar putea rupe și grupul centrist al lui Macron ar putea rămâne în continuare la guvernare sau profita politic în vreun fel. Și, în același timp, extrema stângă, ca și extrema dreaptă, ar fi anti-ucrainene sau cel puțin își doresc o pace nu neapărat echitabilă sau nu mai vor finanțarea de război a Ucrainei.
Mihai Isac: Vă mulțumesc pentru întrebare, este o observație foarte corectă. Coaliția de stânga nu este așa cum a scris o parte din mass-media - o coaliție de extremă stângă. Avem în cadrul acestei coaliții Partidul Socialist din Franța, care este un partid social-democrat proeuropean de centru-stânga, mai avem Partidul Ecologist, care de asemenea are o orientare proeuropeană și aceste partide pot fi convinse în urma unor negocieri destul de dure de forțele centriste din jurul președintelui Macron să participe la formarea unei largi coaliții de unitate națională menită să formeze acest cordon sanitar pentru a împiedica ascensiunea extremei drepte. Dar, desigur, când vorbim de sprijinirea Ucrainei, din păcate, vedem acest populism susținut de către Federația Rusă, vedem implicarea serviciilor federale de informații rusești în propagandă și implicarea în democrația franceză și acest lucru trebuie să dea de gândit și la Chișinău. Pentru că dacă Rusia are capacitatea de a se implica în așa fel într-o democrație cu tradiție, cum este cea franceză, înseamnă că atunci fragila democrație din Republica Moldova trebuie să fie mult mai atent protejată de autoritățile de la Chișinău, de societatea civilă, dar și de noi, ca electorat din Republica Moldova.
Și când vedem, de asemenea, astfel de declarații la Paris cu privire la modul de a susține Ucraina, trebuie să fim extrem de atenți pentru că, din nefericire, o serie din partidele politice din Franța au folosit susținerea Ucrainei ca pretext pentru a culege voturi. Și acest vot pentru extrema dreaptă sau extrema stângă, din nefericire, a fost și un vot de protest al electoratului francez împotriva politicilor regimului președintelui Macron. Politici care nu au avut rezultatele dorite de către Palatul Elysee și vorbim aici de politica în domeniul combaterii imigrării clandestine, anumite politici economice și, desigur, eșecuri în politica externă. Pentru că trebuie să înțelegem: Franța este un stat nuclear, cu capacități militare nucleare, Franța este stat membru cu statut permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Și vedem că, după retragerea Marii Britanii, în 2018, în urma Brexit-ului și după retragerea din viața politică activă a cancelarei germane, Angela Merkel, președintele Macron a încercat să ocupe acest loc și să formeze un tandem franco-german pentru a influența politica internă și externă a Uniunii Europene și nu numai.
**Moldova 1: Dar aș vrea să vă întreb despre Rusia, mai exact are Rusia o predilecție pentru dreapta extremă sau pur și simplu sprijină și finanțează sau încurajează orice extreme care pot destabiliza o societate, o economie și așa mai departe?
Mihai Isac: Desigur, Federația Rusă are relații extrem de bune atât cu partidele extremiste din Franța când vorbim de extrema dreaptă, dar și când vorbim de extrema stângă. Și nu este un fenomen pe care îl întâlnim doar în Franța, dar și în Germania. AFD-ul de extremă dreaptă și Die Linke de extremă stângă, care este urmașul Partidului Comunist din Germania de Est. Ambele au relații foarte bune cu Moscova. Și extrema stângă și extrema dreaptă din Franța au relații extrem de bune cu Federația Rusă. Și vedem dacă aceste partide în propriile țări se sfâșie în mod public, vedem confruntări de stradă între suporterii celor două partide, atunci când vine vorba de mers la Moscova, aceste partide stau la aceeași masă, participă la acțiuni finanțate de către Federația Rusă. Și vedem capacitatea Federației Ruse de a influența, după cum spuneam, și mersul unor democrații cu mult mai mare tradiție decât în Republica Moldova sau România.
Moldova 1: Cum se va schimba acum politica externă a Franței, care e totuși o locomotivă europeană? Poate că nu neapărat a reușit să ocupe locul lăsat liber de Marea Britanie sau de fosta cancelară germană, Merkel, cum se va schimba politica externă în raport cu noi? Pentru că Franța a fost întotdeauna un partener - în mandatul francez la Consiliul Uniunii Europene, am obținut statutul de țară candidată, am găzduit Summitul acestei comunități politice europene inițiate de Emmanuel Macron și avem acum un parteneriat, un Acord de securitate cu Parisul?
Mihai Isac: Republica Moldova are un parteneriat privilegiat cu Franța și este normal să ne uităm cu îngrijorare la ce se întâmplă în această mare democrație occidentală. Dar, în acest moment, este greu de văzut cum se va schimba această politică externă. Inclusiv România este foarte interesată de cum vor decurge negocierile pentru formarea viitorului guvern de la Paris, având în vedere că și în România avem o prezență militară franceză. După cum bine știți, Franța conduce grupul NATO din România. Avem peste 1000 de soldați francezi dislocați pe teritoriul României. Franța, totodată, conduce diplomația Uniunii Europene în ceea ce privește susținerea Armeniei în Caucazul de Sud. Desigur, Franța este unul din principalii susținători ai Ucrainei și vedem cum Federația Rusă încearcă să disloce acest sprijin francez pentru statele foste comuniste, inclusiv Republica Moldova. Inclusiv folosirea de către serviciile federale de informații rusești a unor cetățeni ai Republicii Moldova. Dacă ne aducem aminte, celebrele scene cu depunerea unor sicrie pe care scrie „Soldați francezi în Ucraina” în fața turnului Eiffel, este o operațiune la care au participat în mod direct cetățeni ai Republicii Moldova și cetățeni ai Bulgariei. Totodată, după cum au arătat anchetele făcute de mass-media din Republica Moldova și din Franța, o serie de cetățeni ai Republicii Moldova au fost folosiți pe post de carne de tun de către serviciile federale de informații de la Moscova, pentru a încerca să creeze tensiuni antisemite în Franța.
Deci vedem cum Federația Rusă folosește orice mijloace pentru a dinamita relațiile dintre Franța și Republica Moldova sau Franța și Ucraina. Și dacă ne uităm la imensul sprijin mediatic de care s-au bucurat atât extrema dreaptă franceză, cât și extrema stângă franceză în mass-media controlată de către partea rusă, ne dăm seama de amploarea operațiunilor de influențare a electoratului, nu numai în Franța, dar și în alte țări. După cum au arătat foarte bine alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, când am văzut un succes impresionant al extremei drepte în Austria sau în Olanda. Și, totodată, pe fondul acestor mișcări importante din punct de vedere electoral, vedem demersurile președintelui Macron de a menține unitatea guvernamentală, de a menține la putere forțe politice proeuropene. Și, în acest sens, vedem negocierile intense care au început să se ducă între reprezentanții partidelor proprezidențiale și, după cum ați menționat foarte bine, unele elemente din tabăra stângă: socialiștii sau ecologiștii. Totodată, mai sunt și o serie de persoane afiliate sau care fac parte din această coaliție de dreapta și de extremă dreaptă, care ar putea fi convinse să abandoneze discursul populist și să participe la formarea unei coaliții pentru menținerea unei linii coerente a politicii externe franceze.
Moldova 1: Urmează să vedem până la urmă cum vor evolua lucrurile în noul parlament francez. Așadar, a fost Mihai Isac, expert în spațiul Mării Negre. Vă mulțumesc pentru această conversație.**
