Corespondență // NATO și liderii săi slăbiți: ce va urma după summitul de la Washington
Viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe, întreprinde, în perioada 9-11 iulie, o vizită în Statele Unite ale Americii pentru a participa la activitățile din cadrul Summitului NATO din SUA, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări de la crearea Alianței Nord-Atlantice. Desigur, la Washington toate privirile vor fi ațintite asupra președintelui american Joe Biden, gazda întâlnirii, mai ales după slaba sa performanță în dezbateri. Controlul va fi enorm, dar întrebarea este câte apariții în media va face el în cursul săptămânii.
La un moment dat, ar trebui să se întâlnească cu presa, dar este de remarcat că nici la precedentul summit de la Vilnius Biden nu a ținut o conferință de presă, ceea ce este neobișnuit pentru președinții americani.
Dar Joe Biden nu este singurul lider al unei mari țări occidentale care luptă pentru supraviețuirea sa politică.
Președintele francez Emmanuel Macron va sosi la Washington după un rezultat dezamăgitor al alegerilor parlamentare. Mandatul său expiră în 2027, dar s-ar putea ca acum el să fie blocat politic pe plan intern și se va lupta să adopte o legislație funcțională, cu influența atât de stânga, cât și spre extrema-dreaptă în noua cameră a Parlamentului.
În Germania, Olaf Scholz și coaliția sa sunt, de asemenea, pregătiți să ducă o bătălie aspră la alegerile naționale de anul viitor, ceea ce înseamnă că Berlinul, Parisul și Washingtonul sunt reprezentate în multe feluri de lideri care se arată slabi din punct de vedere politic. Cel puțin Regatul Unit va avea un prim-ministru proaspăt învingător, Keir Starmer, primul lider al Partidului Laburist din Downing Street din 2010 încoace și cu o majoritate uriașă în Parlament care îl susține ca șef de guvern.
Cu alte cuvinte, vor fi multe de rezolvat pentru viitorul secretar general al NATO, Mark Rutte, care preia oficial de la Jens Stoltenberg mai târziu în această toamnă funcția de șef al Alianței. Stoltenberg, unul dintre cei mai longevivi șefi ai NATO, cu peste un deceniu la cârmă, va fi regretat nu în ultimul rând din cauza capacității sale de a se înțelege cu majoritatea liderilor și de a crea un consens.
În acest sens, Rutte va fi un succesor natural. După ce a demisionat recent din funcția de prim-ministru olandez după 14 ani, el este cunoscut și obișnuit să construiască coaliții. Se pare că el este, de asemenea, un dependent de muncă și un neobosit fanatic al regulilor și regulamentelor, ceea ce este întotdeauna un lucru bun într-o organizație militară. Se pare că a reparat punți cu inamicii anteriori, cum ar fi premierul ungar Viktor Orban și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, și este foarte apreciat în majoritatea marilor capitale, în special la Berlin și Paris.
Se pare și că se bucură de respectul lui Trump în măsura în care este numit „șoptitorul lui Trump”. Chiar și în public, el nu a fost deranjat de o posibilă revenire a lui Trump, afirmând recent că „noi (europenii) trebuie să dansăm cu oricine se află pe ringul de dans”, și va trebui să facă cele mai bune manevre ale sale în orașul său natal, Haga, care va găzdui următorul mare summit NATO în 2025.
Trump și NATO
Trump a numit NATO o organizație învechită (obsolete) și a mai spus, împotriva oricărei evidențe, că „muntenegrenii agresivi” ar putea să ne tragă pe toți în al Treilea Război Mondial. În urma întâlnirii sale cu Putin la Helsinki, în 2018, Trump se întrebase, într-un interviu acordat Fox News, dacă ar merita ca fiul său să meargă să moară pentru Muntenegru (devenit între timp membru în NATO). În felul acesta, Trump a părut că pune în cauză chiar articolul 5 al cartei fondatoare a NATO, cel care asigură apărarea colectivă și reciprocă a membrilor.
Cotidianul „New York Times”, citând surse guvernamentale, a scris în câteva rânduri că Trump și-a exprimat în mod repetat dorința de a retrage SUA din NATO, ceea ce ar fi fost o lovitură fatală pentru Alianța Nord-Atlantică.
Până acum, aliații europeni au căutat totuși să meargă înainte, indiferent de tweet-urile irascibile și imprevizibile ale lui Trump. Un anunț public al președintelui SUA că ar dori ieșirea din NATO ar fi fost însă, cum a spus-o pentru „New York Times” fostul comandat suprem al forțelor Alianței, amiralul James G. Stavridis, „o eroare geopolitică de proporții epice”.
„Simplul fapt de a discuta ideea ieșirii din NATO — ca să nu mai vorbim de a o pune în practică — ar fi cadoul secolului pentru Putin”, a spus amiralul Stavridis. Votul strivitor din Camera reprezentanților în favoarea NATO pune capăt definitiv unor asemenea speculații.
Autor: Dan Alexe
