INTERVIU // Dan Alexe: Ursula von der Leyen va obține votul Parlamentului European pentru un nou mandat
În scurt timp, se va decide componența Comisiei Europene, iar la șefia acestei instituții pentru un nou mandat a fost desemnată Ursula von der Leyen, care pledează pentru extinderea Uniunii Europene și susține aderarea Republicii Moldova. Întrebat dacă Ursula von der Leyen va obține votul în Parlamentul European, jurnalistul Dan Alexe s-a arătat convins, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, că va trece testul pentru că este susținută de 26 de șefi de stat, iar premierul Ungariei, Viktor Orbán, nu-și va folosi vetoul în timp ce deține președinția europeană.
Moldova 1: Continuăm ÎN CONTEXT. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a reușit să creeze un nou grup politic în Parlamentul European - Adunarea Națională a lui Marine Le Pen din Franța și alte formațiuni de dreapta s-au alăturat „Patrioților pentru Europa”. Așadar, condiția: 23 de europarlamentari din șapte țări membre a fost îndeplinită și chiar depășită. Noua familie politică va fi a treia ca greutate în Parlamentul European cu 84 de deputați. Va fi în opoziție cu popularii europeni de centru-dreapta, cel mai mare grup politic care o susține pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat executiv la Bruxelles. Orbán încearcă să îmbrace, așadar, haina păcii, să medieze cu Moscova și Beijing și să fie mai influent în Europa, deși președinția rotativă care este acum la Ungaria e mai mult o formalitate. Lucia Vieru a urmărit subiectul.
Lucia Vieru, jurnalistă Moldova1: Viktor Orbán anunțase noul grup politic „Patrioți pentru Europa” chiar înainte ca Guvernul maghiar să preia președinția Consiliului Uniunii Europene. A reeditat mottoul lui Trump: „Să facem Europa din nou măreață!”. Logoul mandatului maghiar este cubul lui Rubik, mesajul ar fi că Ungaria are ingeniozitatea necesară să rezolve probleme complicate. Dar nu e credibilă. Orbán a mers la Kiev, unde a dat mâna cu Zelenski, apoi a urmat o nouă strângere de mână cu Putin, acuzat de crime de război. Deși s-a dat drept emisar al Uniunii Europene, Bruxelles-ul s-a distanțat de întrevederea Orbán-Putin. După Moscova, Orbán a mers în China. Totuși, nu este văzut drept mediator veritabil pentru o pace justă. Premierul maghiar dă lupta în Parlamentul European, unde a reușit să coaguleze „Patrioții pentru Europa” împreună cu dreapta din Franța, Italia, Austria, Cehia, Olanda – și practic vor fi al treilea grup politic din Parlament, după popularii europeni și socialiști. Peste o săptămână, eurodeputații se vor întâlni la Strasbourg. Și chiar dacă Parlamentul nu are competențe privind extinderea Uniunii și politica externă, are codecizie pe politica bugetară. Așadar, contează cine va conduce comisiile de specialitate. Urmează câteva săptămâni importante, când se decid componența Comisiei Europene, șefia Serviciului diplomatic și conducerea Parlamentului. Ursula von der Leyen și Kaja Kallas au de trecut un test important. Agenda strategică pentru următorii cinci ani a fost deja aprobată în mandatul belgian: extinderea UE, sprijinul pentru Ucraina și parteneriatul cu NATO.
Moldova 1: ÎN CONTEXT online s-a conectat de la Bruxelles Dan Alexe. Așadar, „Patrioți pentru Europa”, o nouă familie politică și a treia ca greutate din Parlamentul European. Care este miza acestui joc lansat de Victor Orbán, ce încearcă să obțină? Pentru că, pe de o parte, funcțiile principale în Uniunea Europeană parcă deja au fost distribuite, dar într-adevăr există testul Parlamentului.
Dan Alexe: Aș aduce anumite precizări, nuanțe, față de ce s-a spus anterior. Sunt două grupuri, să spunem așa, eurosceptice, Orbán fiind chiar antieuropean în anumite puncte, mai este și grupul numit ECR, europenii conservatori și reformiști, care a devenit al patrulea acum. Și apropo de faptul că dreapta italiană ar fi trecut de partea lui Orbán, e vorba doar de o măruntă parte a dreptei italiene, e vorba de partidul lui Salvini - Lega Nord, care nu are decât opt membri. Pe când partidul principal al dreptei italiene aflat la putere, cel al Giorgiei Melony, se află în celălalt partid eurosceptic de dreapta. Deci sunt două, nu doar cel al lui Orbán. Și cele două sunt radical opuse pe anumite politici fundamentale. Partidul Giorgiei Meloni, care a devenit acum al patrulea ca mărime, este pro-atlanticist și anti-Putin, pe când cel al lui Orbán, la care a trecut Salvini cu mai puțini italieni decât are Giorgia Melony, este mai degrabă anti-atlanticist și pro-Putin. Fiecare are 82-83 de membri, împreună fac 160. Deci, aproape cât popularii. Dar nu trebuie să uităm că nu e vorba de un grup, ci de două și că pe foarte multe puncte ei sunt pe poziții total opuse.
Moldova 1: Dar, pe de altă parte, Parlamentul European nu prea o are cu decizia privind politica externă, deși mulți s-au îngrijorat de crearea acestui grup în cadrul Parlamentului European, anume din cauza acestor atitudini privind politica externă a Uniunii.
Dan Alexe: Da, este un joc de putere și de bani, și de influență. Un grup parlamentar, cum foarte bine ați spus, trebuie să aibă un minim de 23 de membri, provenit din cel puțin șapte țări, dintr-un sfert de țări. Deci aceste două partide pe care le-am numit - al lui Orbán și al Giorgiei Meloni - depășesc de departe cifra respectivă. Problema este atunci când se ajunge la împărțirea comitetelor și comisiilor parlamentare, care sunt într-adevăr foarte puternice. Ați numit, cred, Comisia bugetară, este apoi Comisia pentru afacerile externe. Aceea însă în mod tacit e deja dată Partidului Popular European, care rămâne primul ca putere, are 188 de membri, e cea mai puternică formațiune și și-a luat deja partea leului, să spunem, și o are și pe Ursula von der Leyen. Maghiarii au lăsat de înțeles ce ar dori ca comisii parlamentare și anume: transportul și cultura, învățământul. Ceea ce pare mai puțin important, dar e iarăși îngrijorător. Însă Parlamentul în sine are și putere în domeniul extinderii Uniunii, pentru că Parlamentul trebuie să voteze extinderea. Deci, chiar dacă statele membre, cele 27, la unanimitate, decid să primească Ucraina și Moldova, cuvântul final îi revine tot Parlamentului. Dacă Parlamentul spune „Nu”, degeaba șefii de stat și de guvern au decis că „Da”. Deci, există într-adevăr o putere în ce privește extinderea Uniunii în mâinile Parlamentului.
Moldova 1: Domnule Alexe, cum anticipați, va trece ușor Ursula von der Leyen prin testul parlamentar, adică va obține votul în Parlamentul European, la fel și Kaja Kallas? E foarte important de fapt pentru Republica Moldova, pentru că anume Comisia von der Leyen este pro-Republica Moldova, pro-extindere și susține această strategie aprobată de Consiliu.
Dan Alexe: Sunt convins că vor trece ambele, pentru că au deja o majoritate strivitoare a șefilor de stat în spate: 26 sunt de acord. Ar trebui ca Orbán să opună un veto, ceea ce nu este cazul. Nimeni încă nu și-a folosit vetoul în timp ce deținea președinția europeană. La fel și cu Kaja Kallas, unde vor fi alte tipuri de obiecții pentru că e considerată prea anti-rusă. A fost un argument care a fost folosit și împotriva lui Donald Tusk, când s-a propus la un moment dat să fie șeful diplomației, sau împotriva lui Sikorski, fostul șef al diplomației poloneze. Dar sunt convins că ambele vor trece și ungurii au alte priorități acum, ca să se agațe de ceva atât de puțin, să zicem, plauzibil, care ar fi blocarea Ursulei von der Leyen. Deci, ea în mod sigur va trece. Ce va veni după aceea va fi iarăși foarte interesant, pentru că parlamentarii pot respinge un comisar izolat în timpul audierilor. Însă, odată numit, nu îl mai pot respinge, ci doar Comisia în întregime, ceea ce s-a întâmplat o singură dată în istoria Uniunii Europene și este greu de crezut că s-ar putea întâmpla acum.
