Corespondență // Cum amploarea reînarmării Rusiei îngrijorează NATO
Deschis marți, 9 iulie, la Washington, summitul anual al NATO, care sărbătorește cea de-a 75-a ediție de la înființarea Alianței, îi confruntă pe aliați în organizarea sprijinului lor militar pe termen lung pentru Ucraina. Principală necunoscută rămâne capacitatea armatei ruse de a se regenera. În ce măsură reușește ea să-și completeze stocurile de muniție? Ce resurse are pentru a-și crește puterea de foc?
Rachete, tancuri, drone: industria rusă de apărare a fost reorganizată și s-au încheiat acorduri cu Coreea de Nord, Iran și China pentru ocolirea sancțiunilor occidentale.
După mai bine de doi ani de război, numărul de tancuri, drone sau rachete care pot fi mobilizate de armata rusă rămâne, în opinia multor experți, cel mai bine păstrat secret atât pe partea rusă, cât și pe cea occidentală – împreună cu numărul real al morților. Este, de asemenea, una dintre cheile conflictului.
Aliații Ucrainei au pus la îndoială capacitatea Moscovei de a-și reface arsenalul pe tot parcursul războiului, în special capacitatea de a produce rachete de precizie. La începutul conflictului, toată lumea a subliniat slăbiciunile complexului industrial de apărare rus (Oboronno-promîșlennîi Kompleks) și dependența acestuia de tehnologiile și componentele importate din țările occidentale. Dar astăzi, capacitatea sa de a-și reveni surprinde.
În aprilie, generalul Christopher Cavoli, care comandă toate forțele americane din Europa, a tras un semnal de alarmă: „Rusia este pe cale să producă sau să remanufactureze mai mult de 1 200 de tancuri de luptă pe an și să producă cel puțin 3 milioane de obuze și rachete pe an, de trei ori mai mult decât am estimat la începutul războiului, și mai multă muniție decât cele treizeci și două de țări NATO la un loc”, a explicat el comisiei serviciilor armate a Camerei Reprezentanților, la Washington.
De multe luni, industria rusă de apărare a fost reorganizată: trecerea la 3 × 8 ture, creșterea numărului de linii de producție, relansarea site-urilor industriale etc. Un nou impuls a fost dat și în luna mai odată cu numirea în funcția de șef al Ministerului rus al Apărării a unui economist, Andrei Beloussov.
Sancțiunile impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană au împiedicat cu siguranță industria de apărare rusă la începutul războiului. Însă, de atunci, Moscova a „atenuat parțial sancțiunile occidentale prin tactici de evaziune”, sublinia, în ianuarie, o notă a Institutului pentru Studiul Războiului, unul dintre principalele think tank-uri pentru monitorizarea războiului din Ucraina, importând de pildă armament din Iran, China și Coreea de Nord.
Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), un alt grup de reflecție american puternic, a ajuns la aceeași concluzie în aprilie, studiind lanțurile de aprovizionare ale Moscovei.
Arsenalul nuclear al Rusiei
Rusia a moștenit inițial aproximativ 35.000 de arme nucleare după căderea URSS și are chiar și acum cel mai mare stoc de arme nucleare ne-strategice din lume.
Potrivit datelor oficiale ale NATO, aproximativ 90% din armele nucleare ale lumii sunt deținute de Rusia și Statele Unite.
Federația Oamenilor de Știință Americani estimează că Rusia este pe primul loc, cu 6.200 de rachete nucleare. Statele Unite au 5.600, Franța are 290, iar Regatul Unit 225.
Rusia are instalate 1.456 de focoase strategice pe 527 de rachete balistice intercontinentale, bombardiere și rachete balistice lansate de submarine. Se află de astfel într-un proces de modernizare a sistemului său de infrastructură nucleară militară și a întregului arsenal.
Moscova este limitată la 1.550 de focoase strategice în temeiul tratatului de reducere a armelor START, care a fost prelungit cu cinci ani în ianuarie 2021. SUA au 1.357 de focoase pe 665 de rachete și bombardiere. Potrivit altor estimări, Rusia dispune de alte 2.889 de focoase strategice în rezervă, America având 1.964.
Federația Oamenilor de Știință Americani estimează că stocul rusesc este format din aproximativ 4.497 de arme nucleare, iar alte 1.760 de bombe retrase așteaptă potențial montarea.
Marea Britanie are aproximativ 225 de focoase strategice. Dintre acestea, se consideră că 120 sunt implementate și alte 105 sunt în depozit. Descurajarea nucleară britanică se bazează pe cele patru submarine cu rachete balistice Trident.
Amplasarea exactă a depozitelor de arme nucleare e desigur un secret. Se crede că există cel puțin o duzină de site-uri naționale cu depozite subterane pentru a păstra bombele. Cu toate acestea, imaginile din satelit dezvăluie două locuri suspecte din apropierea Moscovei.
Pe măsură ce relațiile dintre Statele Unite și Rusia au început să se deterioreze, Kremlinul a început să modernizeze un site de lângă Tver, la aproximativ 150 km de capitală.
Cât despre capacitățile nucleare ale SUA în Europa, ele nu sunt neapărat un secret, anunțul lui Joe Biden de a instala noi sisteme de «arme tactice» în cinci țări europene membre în NATO (Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia) fiind făcut public. Este vorba de 100 de bombe B61-12 (în versiune modernizată), susceptibile de a fi montate pe avioane de tip F-15, F016 și Tornado și care vor fi instalate pe șase baze americane din Europa (în cazul Italiei fiind vorba de două baze americane, și câte una în celelalte țări menționate).
Autor: Dan Alexe
