Tensiunile dintre Rusia și Grecia cresc pe fondul pregătirilor pentru un acord militar cu Ucraina
În data de 6 martie, Rusia a lansat un proiectil către portul ucrainean Odesa, explodând la aproximativ 400 de metri de locul unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski urma să facă un tur al orașului alături de prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, notează Al Jazeera.
„În timp ce ne urcam în mașini, am auzit o explozie puternică”, a declarat Mitsotakis reporterilor. „Cu toții ne-am îngrijorat, mai ales având în vedere că ne aflam într-un spațiu deschis, fără acoperire. A fost destul de sălbatic.”
Deși mulți lideri occidentali au vizitat Ucraina, aceasta a fost singura ocazie când a existat o amenințare plauzibilă la adresa vieții și siguranței lor. Analiștii din Atena nu cred că a fost un accident.
„A fost un mesaj pentru Grecia, un mesaj pentru partea rusofilă a societății grecești”, a spus Konstantinos Filis, profesor de relații internaționale și director al Institutului de Afaceri Globale de la American College of Greece.
Acea parte rusofilă a populației grecești este în scădere dramatică. Potrivit think tank-ului atenian Dianeosis, aproximativ 70% dintre greci aveau o părere favorabilă despre Rusia înainte de războiul de agresiune din Ucraina. Acest procent a scăzut la 50% după invazia din 2022 și la 30% anul trecut.
„Rușii sunt foarte deranjați de greci”, a declarat Filis pentru Al Jazeera. „Grecia a susținut foarte clar Ucraina de la început.”
La doar trei zile după începutul războiului, Grecia a anunțat că trimite Ucrainei două avioane C-130 pline cu pistoale automate, muniție și grenade. Ziarul german „Bild” a dezvăluit că acestea includeau 20.000 de pistoale automate Kalashnikov confiscate de Grecia în 2013, într-o navă în drum spre Libia, care se află sub un embargo de arme al Națiunilor Unite.
Sprijinul timpuriu al Greciei pentru Ucraina a determinat ambasada rusă din Atena să ceară „politicienilor de rang foarte înalt” să „revină la realitate” și să „oprească propaganda anti-rusă”.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a calificat decizia Greciei de a trimite arme Ucrainei drept „profund greșită” și „criminală”, avertizând că, „în final, armele vor fi întoarse împotriva civililor, inclusiv a grecilor”, o referire la cei 150.000 de etnici greci ucraineni care locuiau atunci în principal în orașele asediate Mariupol și Odesa.
Oficial, Grecia a furnizat Ucrainei încă 20.000 de obuze de artilerie de 155 mm, rachete Stinger și 40 de transportoare blindate de personal BMP-1 de epocă sovietică. În prezent, se pregătește să trimită patru transformatoare masive care convertesc curentul continuu de înaltă tensiune produs de centralele electrice în curent alternativ de joasă tensiune folosit pe rețelele locale de distribuție care alimentează gospodăriile.
Odesa, în special, are nevoie de acestea deoarece șapte dintre cele nouă transformatoare care înconjoară orașul au fost distruse de atacurile rusești – parte a strategiei agresive a Kremlinului de a închide industria de apărare și economia Ucrainei.
Ucraina este, de asemenea, interesată de generatoarele de electricitate care acum sunt neutilizate în centralele electrice pe cărbune pe care Grecia le-a dezafectat.
Grecia este și un canal pentru materialul de război din partea terților. Portul său nordic Alexandroupolis are o legătură feroviară directă cu Odesa prin România sau prin Lviv, Polonia, iar Statele Unite și-au dezvoltat propriul debarcader logistic militar în portul grec de când au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării cu Grecia în 2019.
Echipamentul militar poate ajunge în Ucraina în termen de 24 de ore de la descărcarea în Alexandroupolis. Acum că Strâmtoarea Bosfor a Turciei, intrarea în Marea Neagră, este închisă pentru tot traficul militar, acest lucru face din Alexandroupolis unul dintre cele mai rapide canale către Ucraina.
Rusia a invocat ortodoxia comună cu Grecia și ajutorul său în războiul de independență al Greciei împotriva Imperiului Otoman din 1821, dar aceste afinități culturale și istorice sunt depășite de comportamentul Rusiei față de Ucraina, pe care Grecia îl compară cu comportamentul vecinului său, Turcia.
Mitsotakis a articulat sprijinul guvernului său pentru Ucraina în acești termeni în Odesa. „Grecia... a înfruntat beligeranța în trecut”, a spus el. „Participarea Greciei la sprijinul european pentru Ucraina nu necesită alte explicații.”
Grecia încearcă să convingă Turcia să fie de acord cu delimitările maritime din Marea Egee și Mediterana de Est în conformitate cu Legea Mării a ONU, la care Turcia nu este semnatară. Turcia contestă că insulele grecești au un platou continental și, de asemenea, contestă suveranitatea Greciei asupra insulelor sale din estul Mării Egee.
Neagresiunea față de vecini este consacrată în Carta ONU, iar Atena dorește să vadă aplicată această prevedere în Ucraina, spun analiștii.
Neoficial, Grecia a trimis Ucrainei și mai mult ajutor militar direct, inclusiv tunuri autopropulsate, cu unii oficiali estimând valoarea totală a ajutorului la aproximativ 300 de milioane de dolari pe parcursul a doi ani. Această sumă ar putea crește considerabil.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a încurajat mai multe transferuri militare, oferind Greciei 200 de milioane de dolari în finanțare militară externă într-o scrisoare adresată lui Mitsotakis în ianuarie.
„Guvernul încearcă să ofere lucruri care pot fi înlocuite”, a declarat o sursă diplomatică pentru Al Jazeera. „În teorie, am putea oferi tunuri antiaeriene și sisteme de apărare aeriană S-300.”
Grecia deține o baterie de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune S-300 de fabricație rusă, care este staționată în Creta, iar surse guvernamentale au spus că aceasta s-a oferit să o trimită în Ucraina dacă SUA ar înlocui-o cu o baterie de rachete Patriot.
Grecia și Ucraina negociază în prezent un acord de asistență pe 10 ani, similar cu cele semnate de mulți alți membri NATO.
„Grecia dorește un acord... bazat pe excedentele bugetare militare – materiale pe care trebuie să le vinzi sau să le distrugi înainte de data de expirare”, a spus sursa diplomatică. „Nu dorim o linie bugetară separată pentru Ucraina.”
