Muzică și paradă cu tehnică agricolă, la Cârnățeni. Festivalul Secerișului a atras vizitatori din toată țara, în acest an
Au sărbătorit străvechea tradiție a recoltării, au încins hore și au cântat. Satul Cârnățeni din raionul Căușeni și-a a deschis larg porțile pentru vizitatori din toată țara, la Festivalul Secerișului. Este un omagiu pentru oamenii care muncesc pe câmp și un mod de a păstra vii tradițiile. Sărbătoarea a început cu parada camioanelor, tractoarelor și combinelor agricole.
Până în 2023, festivalul era sărbătorit doar la nivel local. Autoritățile au decis să-l extindă.
„Anul trecut ne-am gândit că plugarii noștri merită cu mult mai mult și că ar fi frumos să facem un festival pentru ei, pentru munca pe care ei o fac, ca noi să avem pâine pe masă”, a spus Mihaela Rastrașanu, organizatoarea festivalului.
„Acest festival la noi la Cârnățeni este de mulți ani, era la nivel local. Atunci când se finaliza treieratul, noi ieșeam în câmp la combaineri, la plugari, și le mulțumeam. În anul 2023 a fost un festival de nivel raional, în 2024 este de nivel național. Avem colective artistice din toată Republica Moldova”, a precizat Oleg Savca, primarul de Cârnățeni.
„Suntem pentru prima dată la acest festival, un festival foarte frumos. Noi venim din raionul Ialoveni, satul Suruceni, așa ceva la noi nu este. Aici mi-a plăcut că sunt atâtea mașini agricole vechi care nu-s date uitării, dar le-au scos în evidență și le arată aici. E super tare”.
„Ne place să promovăm frumosul, folclorul, bucatele noastre tradiționale și tot ce este frumos”.
Tradițiile nu trebuie uitate, se arată convinși vizitatorii și localnicii.
„Avem o mândrie că în sat la noi se petrece așa festival. E o sărbătoare de suflet și de neam. La noi e țară agrară, ar trebui să susținem cumva agricultorii”.
„Nu trebuie să uităm de unde am pornit, din sate, de la tradiții, de la tot ce este frumos pentru Moldova”.
„E ceva bun. Să ne rugăm Domnului să plouă, să avem pâine pe masă și să ne bucurăm în fiecare an de această sărbătoare”.
„Ne place că reînviem tradiția buneilor noștri, că prin așa ceva le păstrăm vie memoria lor”.
