Armonie înveșnicită în piatră // O expoziție cu lucrări ale sculptorului Dumitru Scvorțov-Rusu, deschisă la MNEIN din Chișinău
Talentul și pasiunea pentru artă dăinuie în sculpturile regretatului artist Dumitru Scvorțov-Rusu, expuse în mai multe localități din Republica Moldova. Creații valoroase și materiale despre viața sculptorului se află în patrimoniul Muzeului de Istorie și Etnografie din Călărași, baștina lui Dumitru Scvorțov-Rusu. O parte din aceste lucrări pot fi văzute și la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău până pe 30 septembrie.
În armonia melodiilor interpretate la muzicuță de Viorel Zaporojan, vizitatorii admirau sculpturile de forme mici ale lui Dumitru Scvorțov-Rusu, precum și planșele despre viața și creația artistului. S-a născut în anul 1926. A creat în perioada sovietică, realizând lucrări la comanda autorităților, sculptorul și-a urmat totuși propria cale în artă.
„Ne mândrim, Călarașiul a știut să dea și astfel de notorietăți, Dumitru Svorțov-Rusu fiind printre primii care au lucrat în piatră de Cosăuți. Tradițiile sau acele elemente ornamentale pe care le vedem în prosoape, covoare, în arhitectura verniculară el a știut să le redea și astăzi avem o lucrare "Formele geometrice", cum le-a numit criticul de artă Vladimir Bulat care se află în scuarul Teatrului de Operă și Balet ”Maria Bieșu””, precizează muzeografa Mariana Iurcu, Muzeul de Istorie și Etnografie Călărași.
Peste timp rămân valoroase acele lucrări pe care sculptorul le-a realizat pornind de la izvoarele tradiționale.
„Această arhitectură tradițională în piatră, uitați-vă că o găsiți în majoritatea lucrărilor expuse. Sculptorul era încadrat în spiritul acestui loc și își dorea ca ceea ce realizează în chipul pietrei să dăinuie cât mai mult. De asta folosea cel mai mult piatra pentru lucrările sale”, menționează Varvara Buzilă, șefa Secției Etnografie la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală.
Exponatele au fost oferite Muzeului Național de Etnografie din Chișinău de Muzeul „Dumitru Scvorțov-Rusu" din Călărași.
„O colaborare frumoasă și eu sper foarte mult că lucrările importante de patrimoniu care sunt în muzeele locale să ajungă și la Chișinău deoarece cunoaștem cu toții că în special muzeele locale au foarte multe probleme, dar, pe lângă asta, au și piese de patrimoniu foarte importante care trebuie puse în valoare”, precizează Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.
În majoritatea lucrărilor prevalează chipul femeii. „Chipul femeii, uneori împreună cu cel al copilului, cu cel al bărbatului, dar, de cele mai multe ori, un chip, așa, care ai impresia că ține întreaga lume pe umeri”, notează cercetătoarea Varvara Buzilă, MNEIN.
O predilecție aparte a avut sculptorul pentru chipurile clasicilor literaturii române. A realizat bustul lui Mihai Eminescu la Anenii Noi, a completat Aleea Clasicilor literaturii române din Chișinău cu imaginea sculpturală a cântărețului limbii noastre Alexei Matevici. Dumitru Scvorțov-Rusu a decedat în 1991 la vârsta de 65 de ani.
Istoricul și criticul de artă, Vladimir Bulat, în lucrarea sa „Forme geometrice”, dedicată sculptorului Dumitru Rusu-Scvorțov, consemnează: „Dintre lucrările sale de artă monumentală pot fi menționate următoarele: Bustul lui Alexie Mateevici (Aleea Clasicilor, Chișinău), Compoziția monumentală ”Forme geometrice” (Scuarul Teatrului de Operă și Balet, Chișinău), Monumentul lui Mihai Eminescu (Anenii Noi). A realizat și bustul funerar al scriitorului Liviu Damian, dar și multe alte sculpturi, atât de postament, cât și monumental-decorative, apreciate de iubitorii de artă”.
Autor: Silvia Hodorogea
