Președinții Țărilor Baltice, în platoul Moldova1: Urcați în trenul aderării la UE, nu pierdeți oportunitatea. Următoarea poate veni peste 20-30 de ani
Ziua Independenței a fost prilejul multor evenimente speciale cu musafiri pe măsură. Au venit la Chișinău să sărbătorească alături de noi președinții Țărilor Baltice. Gitanas Nausėda, Edgars Rinkēvičs și Alar Karis au fost invitații speciali ai ediției de astăzi de la Moldova 1, dedicată celor 33 de ani de independență. Cei trei președinți și-au exprimat angajamentul de a oferi în continuare sprijinul și expertiza necesară în procesul de integrare europeană, precum și pentru a consolida reziliența țării.
„Din momentul aderării la Uniunea Europeană, PIB-ul Lituaniei a crescut de patru ori, salariile - de cinci ori, iar investițiile străine directe au crescut de șase ori. Calitatea de membru al Uniunii Europene oferă libertate, libertatea de exprimare, libertatea de a călători, libertatea de a studia oriunde dorești, libertatea de a obține un loc de muncă în mod legal, indiferent de țara din Uniunea Europeană pe care o alegi”, a declarat Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei.
„Diversificarea surselor de energie a fost o problemă mare în Estonia, pentru că Estonia a depins nu de resursele Rusiei, ci de extracția de petrol, care nu este foarte prietenoasă mediului. Acum depindem foarte mult de energia solară și cea eoliană, creăm parcuri eoliene. Ceea ce facem împreună cu Țările Baltice este deconectarea de la resursele rusești”, a remarcat Alar Karis, președintele Estoniei.
„Fondurile europene au fost foarte importante în vederea îmbunătățirii nivelului de trai, inclusiv infrastructura, energia, transporturile. Fondurile europene, politicile în agricultură, fondurile de coeziune Horizon, care țin de educație și cercetare, toate acestea au influențat foarte mult nivelul de trai al poporului și dezvoltarea țării”, a menționat președintele leton Edgars Rinkēvičs.
SPRIJIN PENTRU PARCURSUL EUROPEAN
Țările baltice sunt alături de Republica Moldova în parcursul său european, au reiterat președinții. Într-un interviu recent, președinta Maia Sandu spunea că anume acum vine trenul de integrare europeană și fie îl prindem, fie îl pierdem. Liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei au remarcat faptul că este foarte important ca țara noastră să-și mențină concentrarea pe obiectivul setat și să urce în acel „tren". Aceștia au venit și cu sfaturi pentru politicienii și guvernarea de la Chișinău.
„Păstrați-vă concentrarea pe obiectiv. Eu aș dori să sugerez politicienilor să vorbească permanent cu oamenii, nu doar să facă campanii, pentru că acest dialog pe care îl au politicienii, guvernul, cu oamenii nu se face în campanii, este ceva permanent. Dacă aici pierzi momentul, oamenii încep să piardă speranța, încrederea și viziunea de a urca în trenul aderării la UE”, a menționat Edgars Rinkēvičs.
„Dacă e să luăm metafora cu trenul, aș zice că trebuie să reușiți la acel tren, pentru că niciodată nu știi când vine următorul. În acest moment sunt semne clare că Uniunea Europeană este pregătită pentru a se extinde. Urcați în tren, nu pierdeți această oportunitate, pentru că următoarea poate veni peste 20-30 de ani sau niciodată”, a subliniat Gitanas Nausėda.
„Președintele nostru de atunci practic a mers din sat în sat să explice oamenilor că este foarte important să aderăm la Uniunea Europeană. Astăzi, dacă ne uităm la procente, avem peste 80% din populație care susțin Uniunea Europeană și 90% din populația tânără este pro Uniunea Europeană. Oamenii realizează că este practic singura opțiune pentru țări cum suntem noi să fie în Uniunea Europeană”, a adăugat Alar Karis.
Liderii Țărilor Baltice au apreciat faptul că Republica Moldova a îndeplinit criteriile de aderare și tot ce vor putea face ca să ajute Republica Moldova să adere - vor face. Estonia, Letonia și Lituania au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004, în cel mai mare val de extindere din istoria comunității cu 27 de membri, fiind primele foste republici sovietice care au aderat la blocul comunitar. Astăzi, sunt membre depline ale zonei euro, Schengen și NATO, consolidându-și astfel poziția în inima Europei.
