ÎN CONTEXT // Otilia Nuțu: În R.Moldova tranzitul de gaze se poate face prin Turcia, dacă e întrerupt din Ucraina
În cazul în care s-ar întrerupe complet tranzitul prin Ucraina, gaze pentru Republica Moldova pot ajunge prin coridorul transbalcanic din Turcia - vechea rută prin care importa România și Bulgaria înainte să fie ocolită Ucraina, susține experta în energetică, Otilia Nuțu, de la Expert Forum București. Ea a mai explicat, în platoul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, că Rusia are de câștigat mai mult din vânzarea de energie către Europa prin Ucraina, decât are de încasat Ucraina prin tarife de tranzit pentru gaz și petrol, anticipând ”negocieri dificile” după 1 ianuarie 2025.
INVESTIȚII ÎN EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ȘI ENERGIE REGENERABILĂ
Referindu-se la eficiența energetică, experta a menționat că în acest domeniu există un potențial, însă există două probleme majore.
„Pe de o parte, este nevoie de o capacitate de echilibrare pentru intermitențele acestei energii regenerabile. Pentru asta este nevoie să se finalizeze mai repede interconexiunea cu România, pentru că altminteri singura capacitate este cea de la Cuciurgan cu problemele aferente. Pe de altă parte, noi suntem în sincron și cu energia regenerabilă. Adică atunci când bate vântul în Dobrogea, bate vântul și în Republica Moldova. Deci noi, România și Uniunea Europeană, trebuie să gândim securitatea energetică a Republicii Moldova inclusiv în context regional, în așa fel încât să existe această echilibrare între țări și transfer relativ fără probleme de energie din UE”.
IMPORTUL ENERGIEI DIN ROMÂNIA: SINCRONIZAREA R. MOLDOVA ȘI A UCRAINEI
În opinia Otiliei Nuțu, riscul cel mare acum este că linia, prin care se poate importa fizic energie electrică din România, trece prin Centrala de la Cuciurgan, controlată de Rusia.
„ Sunt două chestiuni separate. Pe de o parte, este faptul că se produce energie electrică acolo, care acoperă o parte semnificativă - 70% din consumul malului drept. Pe de altă parte, inclusiv linia de curent care aduce energie electrică din România, trece pe lângă Centrala de la Cuciurgan. În momentul în care în 2022, „Gazprom” a început să reducă livrările de gaz către Republica Moldova în general, și pentru malul drept, și pentru malul stâng, a fost o perioadă în care nu s-a ajuns la o înțelegere între Chișinău și Tiraspol cum să se împartă această reducere. Și a fost o discuție - dacă se taie pentru Transnistria, atunci ei spuneau că nu vor mai livra curent electric pentru malul drept. Însă ce este foarte important de reținut este faptul că, din momentul în care Republica Moldova și Ucraina s-au sincronizat cu posibilitatea de a importa fizic energie din România, nu mai există riscul întreruperii fizice de energie electrică.”
DESPRE POLITICILE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
Referindu-se la modul de economisire a energiei electrice, experta a menționat că acesta depinde de structura sectorului energetic.
„Trebuie să ne uităm cum arată sectorul energetic și pe bucăți. Pentru că în sectorul rezidențial cel mai mult se consumă energie termică. Aici economisirea ar fi într-adevăr substanțială. Consumul de energie electrică ar putea fi redus și el prin echipamente mai eficiente energetic. Însă marea pierdere de energie este pe energie termică. Energia termică se produce fie prin faptul că arzi în casă lemne, gaz, lucruri care se întâmplă în general la locuințele unifamiliale – case. Fie că exista un sistem de termoficare, cum este în Chișinău și acolo există o centrală care produce curent electric și energie termică. În ambele variante materia primă, fie că e vorba de gaz, lemne sau energie termică, gaz care este transformat în energie termică într-un CET, poate să fie economisită substanțial dacă casa respectivă este mult mai bine izolată. Și de asta este foarte important să se accelereze aceste programe de eficiență energetică. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că îți reduc factura, este și o chestiune de confort termic în casă, și este și o lucrare pe care lumea o vede și își dă seama că este într-adevăr un câștig. Și cred că poate să fie foarte bine legat, inclusiv cu imaginea Uniunii Europene și a celor state care finanțează astfel de programe din Occident. Pentru că e un lucru pe care lumea îl vede și îl simte ca un câștig imediat”.
TARIFE LA ENERGIE ELECTRICĂ/ TERMICĂ
„Chestiunea prețurilor pentru energie este foarte spinoasă, inclusiv în România, cu astfel de probleme. Prețurile din România sunt mari și noi am avut anul acesta o problemă majoră, inclusiv comparându-ne cu alte țări din Uniunea Europeană, că am avut niște prețuri dintre cele mai mari din Europa pe piața liberalizată. Deocamdată și în Republica Moldova, și în România există prețuri reglementate, iar România a sprijinit Republica Moldova cu prețuri reglementate pentru livrările de energie care s-au întâmplat, mai ales în anul de criză – 2022. Însă există într-adevăr o presiune mare de preț și care trebuie să fie rezolvată în două feluri. Prima, este într-adevăr prin sprijin pentru consumatorii cei mai vulnerabili pe care îi ajuți cu achitarea unei părți din factură sau cu un sprijin - bani. Și pe de altă parte, asta este o problemă și la noi, este nevoie de accelerarea investițiilor în capacități de producție care reduc costurile în energie. Adică motivul pentru care energia în România este atât de scumpă este faptul că este mult prea puțină capacitate de producție de energie electrică față de câtă energie se cere. Și prețurile acestea se întind și regional”.
TRANZITUL DE GAZE DIN RUSIA PRIN UCRAINA
Experta a precizat că discuțiile privind aprovizionarea cu gaze vor fi mai dificile după 1 ianuarie 2025. În cazul în care nu va mai exista tranzitul de gaze prin Ucraina, consumatorii europeni vor avea câteva opțiuni, inclusiv să procure gaz din Azerbaidjan.
„Cred că discuțiile vor fi mai dificile pentru ce se va întâmpla după 1 ianuarie 2025, când, sper eu, să nu mai existe acest tranzit prin Ucraina. Rusia are mult mai mult de câștigat din vânzarea de energie către Europa prin Ucraina decât are de încasat Ucraina prin tarife de tranzit și pentru gaz și pentru petrol, este chestiunea conductei „Drujba”. Ce va însemna asta pentru Republica Moldova? Să înțelegem care sunt discuțiile la nivelul Uniunii Europene pentru statele din UE care ar urma să piardă acest gaz. Sunt două direcții mari de discuție. Una ar fi ca consumatorii europeni care au contract cu „Gazprom”, spre exemplu, sunt companii din Austria care au contracte până în 2040 să cumpere pur și simplu gazul la Sudja și gazul care ar fi tranzitat prin Ucraina, practic, este deja gaz european și nu mai este tranzit de gaz rusesc. A doua variantă ar fi un soi de înțelegere cu Azerbaidjanul, care să vândă o cantitate suplimentară de gaz către europeni, transferându-l în Rusia și „Gazprom” livrează o cantitate de gaz echivalentă în Europa. Gazul rusesc nu a fost sancționat de europeni. Întrebarea care se pune este dacă Azerbaidjanul are capacitatea, de astăzi pe mâine, să crească producția cu 15 miliarde de metri cubi pentru a compensa cantitatea de gaz pe care n-ar mai putea-o cumpăra de la „Gazprom” și ar trebui să fie din Azerbaidjan. De asta eu cred că este mai curând un artificiu contabil și nu cred că Azerbaidjanul ar putea să producă acest caz. Există riscul ca gazul să fie în continuare de la „Gazprom””.
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ RUSIA ÎNTRERUPE LIVRĂRILE DE GAZE?
„În eventualitatea în care s-ar întrerupe complet tranzitul prin Ucraina, asta ar însemna că pe dumneavoastră vă interesează cum ar ajunge gazul în Transnistria, pentru că malul drept consumă gaz din alte bărci. Gazul respectiv poate să fie tranzitat prin Turcia și prin coridorul transbalcanic, adică pe vechea rută de gaz prin care importa România și Bulgaria pe timpuri, înainte să fie ocolită Ucraina cu totul. Deci ar exista această capacitate. Însă, pe de altă parte, Chișinăul are o pârghie de negociere mult mai puternică cu Tiraspolul din cauză că un astfel de tranzit s-ar putea face doar cu acordul Chișinăului. Adică, practic, ai o pârghie în plus de discuție”.
Amintim că Republica Moldova a semnat cu Statele Unite ale Americii, Canada, Franța și Germania nouă acorduri de eficiență energetică și de securitate energetică, dar și pentru tranziția la regenerabile, care prevăd împrumuturi și finanțări nerambursabile în valoare de 350 de milioane de euro.
