Ritmul îmbătrânirii populației în Republica Moldova, tot mai accelerat: 30% până în 2030. Care sunt cauzele
Ritmul îmbătrânirii populației din țara noastră este mult mai accelerat decât se estimase anterior, cu o pondere de 30% până în anul 2030, față de estimările inițiale pentru 2040-2050. Emigrarea masivă a tinerilor și scăderea natalității sunt factorii principali care contribuie la acest fenomen. Despre programul de îmbătrânire activă și sănătoasă, care vizează implicarea vârstnicilor în activități de voluntariat și digitalizare a vorbit șefa Serviciului politici demografice, la emisiunea „Bună Dimineața”, Aliona Crețu.
„Noi avem o populație îmbătrânită încă din anul 1988, când procentul persoanelor îmbătrânite a atins 12%. Estimăm că în anul 2030 vom avea 30%, ceea ce înainte era preconizat pentru anii 2040-2050. Ritmul este cu mult mai înalt acum. E vorba de factorul natalității, dar și emigrarea joacă un rol important, emigrează tinerii și rămân persoanele cu vârstă înaintată”, a declarat Aliona Crețu.
În anul 2023, Guvernul a aprobat programul privind îmbătrânirea activă și sănătoasă pentru perioada 2023-2027, care are ca obiective să fie dezvoltate sistemele de asistență socială, sistemele de sănătate, de menținere a vârstnicilor în câmpul muncii. Planul include 44 de acțiuni care se preconizează către 2027 să fie realizate în totalitate.
„Va spori la bunăstarea vârstnicilor, să fie mai active, să se implice în programe de îmbătrânire activă și sănătoasă. Către 2027, este prevăzut ca circa trei mii de mijloace asistive pentru mișcare să fie oferite vârstnicilor: e vorba de bastoane, scaune cu rotile, instrumente pe care să le folosească. La cinci mii de vârstnici să le fie dezvoltate abilitățile digitale. În 50 de localități să fie dezvoltate servicii necesare pentru persoanele vârstnice. 50 de sate să-i implice în activități de mobilizare, de voluntariat”, a menționat șefa Serviciului politici demografice.
Amintim că anul precedent a fost pilotată Universitatea pentru Vârsta a Treia, creată în cadrul Universității de Stat din Moldova, cu suportul Fondului ONU pentru Populație. Potrivit Alionei Crețu, anul acesta va fi extins acest program și la universitățile din Cahul și Bălți: „Am fost surprinși de numărul doritorilor, în special la Chișinău. Au dorința de a face studii, de a fi implicați, de a colabora cu semenii lor, de a-și diminua singurătatea. Deja avem 57 de absolvenți ai acestor cursuri”.
Vârstnice sunt considerate persoanele de 60 de ani și peste. În 2023, speranța de viață a fost de 72 de ani. Dacă în țările de pe mapamond se preconizează ca până în 2030 să fie egal numărul tinerilor cu cel al vârstnicilor, în Republica Moldova acest indicator deja a fost atins în 2022. Conform datelor oficiale, în țara noastră sunt 610.700 de vârstnici.
